Personajul biblic Solomon, fiul lui David, a rămas în istorie datorită înţelepciunii sale proverbiale. În ciuda unei vieţi tumultoase, povestea sa ne oferă cel puţin zece lecţii valoroase pe care le putem aplica şi în viaţa noastră.

1. Prima dintre acestea este că Dumnezeu este onorat prin perfecţiune. Respectând întocmai indicaţiile primite direct din partea lui Dumnezeu cu privire la construirea tempului, Solomon şi poporul său au putut să Îi aducă slava cuvenită lui Dumnezeu. Ori de câte ori facem ceva după maximul posibilităţilor şi talentelor noastre, Îi aducem slavă lui Dumnezeu.

Dacă unul dintre spionii implicaţi în (a)facerea Black Cube&Kövesi a fugit peste graniţă, culmea, cu un taxi, treizeci şi trei de muritori (în mintea cărora Biserica Ortodoxă Română e de vină pentru toate relele; dar nu, nu B.O.R. e de vină pentru toate relele abătute peste noi, ci conţopiştii Puterii care au devastat bestial Ţara) - aşadar, s-au urcat într-un Taxi nihilist, cu blasfemia la vedere, pretinzînd că ei cunosc preferinţele lui Dumnezeu! „Cine atacă Biserica Ortodoxă, numai român nu e!", afirma geniul Eminescu în publicistica sa. Ajunge cu diversiunile grosolane la adresa Bisericii Ortodoxe!

Ministrul Finantelor, Anca Dragu, este de parere ca “toata lumea ar trebui sa plateasca impozite intr-o lume ideala”, adica inclusiv bisericile, ceea ce nu se intampla la noi in tara, desi s-a ridicat aceasta problema de mai multe ori.
Invitata la emisiunea “In fata ta” de la Digi 24, Anca Dragu a fost intrebata daca si Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sa plateasca impozit la stat.
“Pentru impozitare avem un principiu de baza in fiscalitate, principiul de baza este acela al universalitatii. Practic, in principiu, toata lumea ar trebui sa plateasca impozite intr-o lume ideala, da?

Vineri, 27 mai 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 95 de ani, pe care o va împlini mâine, sâmbătă, 28 mai.
Sărbătoreasca zi a Arhiereului, cinstit de întreaga ţară, care este privit de credincioşii maramureşeni şi sătmăreni, dar şi din alte eparhii, ca un sfânt, a avut loc în Paraclisul Episcopal cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, unde Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Te-Deumu-lui, în prezenţa unei mulţimi impresionate de credincioşi şi oficiali.
A venit de la Cluj să-i ureze „La mulţi ani!” Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care i-a oferit cele mai mari distincţii ale Mitropoliei – Engolpionul cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula şi „Crucea Transilvană”.

Judecata de apoi era principala temere a multor oameni din secolul XV. Diverse texte din acea perioadă descriau modul în care apocalipsa ar putea fi.
Recent, a fost descoperit un manuscris ce ilustrează sfârşitul zilelor într-un mod foarte diferit şi anume, folosind o hartă.
Scrisă în limba latină, harta apocalipsei descrie venirea unui Antihrist, ascensiunea islamului şi a altor evenimente care vor urma Zilei de Judecată, care era prezisă în anul 1651.
Autorul rămâne necunoscut, dar unii speculează că a fost întocmit de un medic cult, cunoscut sub numele de Baptista. Presupunerile duc la un medic fiindcă pe hartă există o secţiune stranie privind medicina astrologică.

Credincioșii creștin ortodocși sărbătoresc pe 25 de mai  a treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită pe 25 mai. Tot astăzi, se face pomenirea Sfântului Mucenic Celestin și a Sfântului Cuvios Olvian.

Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naștere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Amintim că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său.

În unele ediţii ale Noului Testament, ''Numărul Fiarei'' apare ca fiind 616.
Cu toţii cunoaştem semnificaţiile atribuite de-a lungul timpului numărului 666. În Noul Testament, se face referire la el ca fiind ,,Cifra Diavolului", iar din epoca modernă a început să fie cunoscut drept ,,Numărul Antichristului". Totuşi, ce îi face pe oameni să creadă că această cifră ar putea fi malefică? Când şi unde a apărut această concepţie? Răspunsurile ni le dau specialiştii în numerologie.

Ceea ce am încercat să spun până aici cu cuvinte, se poate spune şi prin intermediul culorilor. Cea mai renumită reprezentare a Sfintei Treimi este icoana pictorului rus Andrei Rubliov (1360-1430), executată în 1425. Ea se inspiră dintr-un episod povestit în cartea Genezei (cf. Gen 18). Într-o zi, în timp ce se afla la stejarii din Mambre, patriarhul Abraham a primit vizita a trei călători misterioşi. Deşi erau trei, Abraham i-a salutat spunând „Domnul meu”, ca şi cum ar fost unul singur (cf. Gen 18,3). Acest amănunt i-a făcut pe Părinţii Bisericii să vadă în acea apariţie un simbol, o prefigurare a  Sfintei Treimi.

In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descopera Hristos si-l indeamna sa puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va iesi biruitor din lupta.

In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisa in imperiu. Religia crestina va deveni religie de stat, in vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).

Toţi folosesc această expresie sau chiar fac acest gest de nenumărate ori, fără să ne gândim prea mult la provenienţa superstiţiei.
Nu se cunoaşte cu certitudine când a apărut acest obicei şi există mai multe teorii.
Prima dintre ele spune că datează încă din Antichitate, fiind întâlnit la majoritatea culturilor păgâne, de pe teritoriul actual al Irlandei până în India.
În aceste comunităţi precreştine, exista credinţa că spiritele naturii locuiesc în interiorul arborilor, ceea ce a făcut ca ei să fie veneraţi şi incluşi într-o mulţime de ritualuri.