Guvernul Cîţu a avut la dipoziţie 100 de zile de la aprobarea, pe data de 10 februarie 2021, în Parlamentului European, a Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (PNNR).
Politrucii lui Cîţu, încolţiţi de liderii USR-Plus și UDMR, nu au fost în stare să finalizeze documentul vital pentru ca România să se poată dezvolta cu sprijinul banilor europeni. Fondurile trebuie să ajungă la firmele românești care creează locuri de muncă și produc plus valoare, la fermierii români și la comunitățile locale, nicidecum la companiile de consultanţă conduse de “băieţii deştepţi” sau blocaţi în proiecte fantasmagorice în comunităţi conduse de baroni penelisti sau useristi.
Partidul Social Democrat a solicitat deja eliminarea «criteriului politic  din ordonanța de urgență care reglementează Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a avea un mecanism de implementare transparent. Am studiat atent variantele de plan propuse de “specialiştii” lui Câţu, cele care au fost deja respinse de două ori de către Comisia Europeană şi am rămas profund dezamăgit de superficialitatea cu care au fost prezentate aceste propuneri. Am lecturat un document fără viziune europeană, o hârtie practic fără valoare.

InfoCons a realizat un studiu cu privire la cheltuielile realizate de Primariile Resedinta de Judet privind achizitia de masti in perioada Martie-Noiembrie 2020.
Conform datelor colectate situatia este urmatoarea:

• 348.918,39 lei este suma medie cheltuita de fiecare primarie pentru achitizia de masti ;
• 2,33 lei este pretul mediu de achizitie pentru o masca ;

Din punct de vedere al pretului achizitonat per masca situatia este urmatoarea :

• Cel mai mic pret de achizitie a unei masti chirurgicale a fost de 0,14 lei platit de Primaria Municipiului Baia Mare
• Cel mai mare pret de achizitie a fost de 101,96 lei, pentru o masca de protectie (masca de gaze cu filtru.) achitat de Primaria Municipiului Oradea
  Citește mai departe:14.654.572 lei cheltuiti de Primariile resedinta de Judet in 8 luni pentru achizitia a 6.289.763... Comentează

Printr-o adresă oficială transmisă spre executivul Consiliului Județean Maramureș de către deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea și grupul consilierilor județeni PSD, demnitarul maramureșean propune acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș regretatului ing. Ioan Dulf, părinte fondator al instituției Consiliului Județean.
”Vestea trecerii la cele veșnice a celui care a fost ing. Ioan Dulf a îndoliat întreg județul Maramureș și, cu atât mai mult, administrația publică județeană, care a pierdut un reper al administrării pentru și în folosul oamenilor. Ioan Dulf a fost primul președinte al Consiliului Județean Maramureș, o titulatură de care s-a achitat cu onoare și cu un patriotism local greu de egalat.

Cele mai puține persoane vaccinate în raport cu numărul total al populației din județ sunt în Suceava, Botoșani, Giurgiu, Bacău și Neamț, potrivit datelor comunicate de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19.
Aproape toate județele codașe în ceea ce privește rezultatele campaniei de vaccinare sunt din Moldova. Excepție este județul Giurgiu care se află spre finalul listei. Medicul Valeriu Gheorghiță a încercat marți, în cadrul unei conferințe de presă, să explice de ce oamenii din județele menționate nu vor să se vaccineze.
„Sunt județe în care, probabil, numărul persoanelor care au trecut prin boală este mare. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii amână”, a mai spus Valeriu Gheorghiță. Alt motiv este dezinformarea populație care apare în special în rândul peroanelor în vârstă din mediul rural, a precizat Gheorghiță.

La ultima ședință a Consiliului Județean, aleșii județeni au adoptat bugetul Maramureșului, la propunerea președintelui PNL Ionel Bogdan. Un lucru care a fost remarcat de grupul consilierilor județeni PSD a fost acela că o foarte mare parte din suma alocată dezvoltării (și care este cu 152% mai mare decât suma prevăzută în 2020) este direcționată în studii de fezabilitate pentru proiecte care se presupune că ar trebui să fie finanțate prin PNRR. Altfel spus, banii se vor direcționa către firme agreate, care vor factura sume uriașe pentru a realiza SF-uri în cazul unor proiecte care, cel mai probabil, nu vor avea niciodată finanțare.
Această afirmație poate fi susținută prin fondurile europene care ar trebui să fie atrase în România prin intermediului Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și care se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro. Zilele trecute, Comisia Europeană a respins, a doua oară, documentația făcută de Guvernul Cîțu (Coaliția PNL-USR-UDMR), după ce în decembrie 2020 a respins proiectul prezentat de Guvernul Orban (PNL).

În data de 28 aprilie 2021, cu  începere de la ora 17.00, pe platforma online Meet va avea loc webinarul pentru cadrele didactice organizat de prof. psih. dr. Antoaneta Bolchiș, invitat special fiind prof. dr. Nicoleta Meseșan, cadru didactic asociat UBB Cluj-Napoca. Sub egida ”Laboratorul virtual de pedagogie”, la întâlnirea cu profesorii va fi prezentat ”Designul proiectării didactice. Proiectul de lecție”, dar și ”Profilul vocațional al elevului, abordare psihologică responsivă”.
Demersul pedagogic autentic intitulat al prof. psih. dr. Antoaneta Bolchiș  ,,Minutul de pedagogie” este structurat pe trei secțiuni: cadre didactice, elevi și parinti. Pentru fiecare secțiune, respectiv ,,Pedagogia elevilor într-un minut”, ,,Pedagogia părinților într-un minut” și ,,Minutul de pedagogie al dascălului” se organizează webinarii cu invitați specialiști în Științe ale Educației, abordândându-se teme de interes cu valențe instructiv-educative, toate prioritizând nevoile educaționale și emoționale ale copilului.

Situația politică și administrativă din Sighetu Marmației este în impas. După ce alegerile din 27 septembrie 2020 au fost câștigate de social-democratul Vasile Moldovan, fost prefect al județului Maramureș, a început ”bătălia Consiliului Local cu primarul în funcție”.
După mai bine de șase luni de la alegerile locale, primarul Moldovan are un Consiliu Local aflat în continuă opoziție cu orice propunere a executivului, iar cei care au cel mai mult de pierdut sunt sighetenii. Cele mai multe acuzații nefondate sunt aduse de actualul viceprimar al municipiului Sighetu Marmației, Daniela Onița-Ivașcu (PNL), care a ieșit public în repetate rânduri, acuzând faptul că primarul Moldovan (PSD) a câștigat alegerile în mod fraudulos. Potrivit edilului din Sighetu Marmației, pentru ca o comunitate să se dezvolte, să progreseze este nevoie de o administrație eficientă, de o Primărie funcțională. Primarul Moldovan susține că a găsit în cadrul Primăriei Sighet un aparat de specialitate al primarului subdimensionat, dar și un serviciu public subordonat Consiliului Local cu un număr dublu de angajați în raport cu Primăria, "o Primărie paralelă" sau "Primăria din Primărie."

Persoanele care au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin nu transmit COVID-19 aproape niciodată, a anunțat Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății citează noi studii realizate de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA. Potrivit acestora, persoanele vaccinate cu ambele doze nu trasmit COVID-19 aproape niciodată.
„Datele noastre de la CDC sugerează în prezent că persoanele vaccinate nu poartă virusul, nu se îmbolnăvesc, iar asta nu doar în testele clinice ci și în datele din lumea reală”, spune Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite, citat de Ministerul Sănătății.

Vaccinul împotriva COVID-19, dezvoltat de Astrazenca în parteneriat cu Universitatea Oxford, va avea o nouă denumire. Germania a suspendat vaccinarea persoanelor sub 60 de ani.
Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat schimbarea numelui vaccinului Astrazeneca în Vaxzevria, potrivit solicitării făcute de compania suedeză. Decizia a fost luată în 25 martie și a fost anunțată recent de către agenţia suedeză a medicamentelor.
Totodată, vaccinul Vaxzevria, produs de Astrazeneca, va fi livrat într-un nou ambalaj, însă compoziția serului rămâne neschimbată.

Acest vaccin se află în centrul unor dezbateri puternice din cauza apariției unor cazuri de tromboză, deși EMA a catalogat în 18 martie vaccinul „sigur și eficent”, însă a precizat că din cazurile analizate nu poate exclude definitiv o asociere între ser și apariția trombozelor la nivelul craniului, unele soldate cu decese.

După terminarea Primului Război Mondial, liberalii și-au propus să dezvolte rapid industria țării ce fusese grav afectată de război. Vintilă Brătianu, fratele lui Ionel Brătianu, a fost cel care a schițat viitoarea dezvoltare economică a României, accentul fiind pus pe politica „prin noi înșine”. Strategia pusă la cale de liberali a întâmpinat probleme externe depășite prin mari eforturi.
După război, principalul obstacol care a stat însă în calea unei industrializări rapide a României l-a constituit lipsa de capital. Liderii liberalii erau convinși că el va fi asigurat din două surse importante: suma alocată statului român în contul datoriilor de război ce trebuiau plătite de statele învinse și redirecționarea unei mari părți din renta de împroprietărire către sectoarele industrial și bancar. Din păcate, niciuna dintre ele nu a satisfăcut așteptările lor.
La Conferința de Pace de la Paris, România a revendicat 31 miliarde lei-aur în contul reparațiilor, sumă ce reprezenta aproximativ 6,3 % din totalul de 494 miliarde franci-aur, cât ceruseră țările învingătoare, însă, la Conferința de la Spa (din Belgia), cota alocată României a fost de numai 1,1 % din totalul sumei impuse statelor învinse. Guvernul de la București a protestat vehement, fără a obține însă o majorarea.