Premierul Victor Ponta, şi omologul său ucrainean, Arsenie Iaţeniuk, au semnat, joi, la Kiev, un acord privind micul trafic la frontiera dintre cele două ţări, acord care este de importanță majoră pentru marea majoritate a celor circa o jumătate de milion de români din Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei și Maramureșul Istoric, teritorii aflate acum în componența Ucrainei, dar și pentru cei circa 60.000 de ucrainieni din România, transmite Romanian Global News.
Victor Ponta a înmânat părţii ucrainiene un document prin care autorităţile de la Bucureşti solicită deschiderea unui consulat.Solicitarea este ca acest consulat să fie deschis în regiunea ucraineană Transcarpatia (Maramureșul Istoric), în localitatea Slatina/Solotvino.

Președintele PSD Maramureș și vicepreședinte al Consiliului Județen, Gabriel Zetea a arătat că salută vizita premierului Victor Ponta în Ucraina, o vizită extrem de importantă pentru România, dar mai ales pentru Maramureș. Prin semnarea acordului  de mic trafic de frontieră între România și Ucrina, peste două milioane de locuitori aflați de o parte și de cealaltă a Tisei vor beneficia de prevederile acestui parteneriat. ”Săptămâna viitoare voi lua legătura cu ministrul de Externe, Titus Corlățean, pentru a vedea pașii făcuți în semnarea Memorandumului privind podul peste Tisa, care leagă municipiul Sighetu Marmației de orașul Solotvino.

FADERE (Federaţia asociaţiilor de români din Europa) cere  Guvernului României să îşi plătească urgent  datoriile către spitalele ţărilor europene. În caz contrar spitalele din Europa nu vor mai efectua nicio intervenţie pentru bolnavii români care merg în străinătate să se trateze folosind cardul european, arată Federația într-un comunicat transmis Curierului Național.
“Tot mai mulţi români cu afecţiuni grave sau boli ce nu pot fi tratate în România,  aleg să fie operaţi în străinătate datorită tratamentelor mult mai eficiente accesând Formularul European C112 (introdus din 2007). 

Biroul Central Electoral din Serbia a acceptat lista "Comunitatea Românilor – Stevan Mihailov", având 23 de candidați, pentru alegerile din cadrul Consiliului Național al Minorității Naționale Române, care vor avea loc pe data de 26 octombrie 2014. Este dealtfel singura listă care reprezintă în mod real interesele românilor din Voivodina, celelalte liste fiind controlate de partidele sârbești ale căror interese le reprezintă, transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina.

Pe lângă războiul cu rebelii proruşi din estul ţării, Ucraina se confruntă cu o situaţie tot mai tensionată în regiunea Transcarpatia, învecinată cu judeţul nostru. Făcând parcă jocurile Moscovei, extremiştii maghiari, deveniţi tot mai vocali, instigă populaţia să iasă în stradă pentru a obţine autonomia Transcarpatiei, scrie http://www.gazetanord-vest.ro, preluat de Romanian Global News.
Ultimul apel în acest sens a fost lansat de liderul organizaţiei de tineret a Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina, Nandor Dupka. Însuşi premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut în luna mai autonomie pentru comunităţile maghiare din Ucraina, declanşând un adevărat scandal diplomatic.

150 de mii de români mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare. Adică aproximativ 60 la sută din totalul deceselor. Acestea sunt datele alarmante făcute publice de Societatea Română de Cardiologie.
Datele arată că un român din trei suferă de hipertensiune arterială. La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic, iar la fiecare 20 de minute, un altul suferă un accident vascular cerebral. Ambele sunt complicaţii ale hipertensiunii.

"Vă îndemn să nu urâţi, nu dezbinaţi, chiar dacă sunteţi liberi a face lucrul acesta, ci iubiţi, mângâiaţi, cercetaţi pe cei care sunt pe lângă frăţiile voastre în necazuri şi nevoi, a declarat Arhiepiscopul Ioan Selejan la liturghia de marcare a 20 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi de la întronizarea sa ca Episcop al locului, transmite Romanian Global News.
"Binecuvântat să fie Dumnezeu că cei care şi-au pus nădejdea în noi, întâi bunul Dumnezeu şi apoi oamenii, am putut ţine până astăzi crucea pe această catedrală şi am pus atâtea cruci cu preoţii şi credincioşii pe bisericile şi mănăstirile din Episcopia noastră.

Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, dar în Italia, deși numărul românilor cu drept de vot depășește un milion, au fost stabilite doar 51, față de 55 în urmă cu 5 ani.
Lipsesc secții de votare la Rimini, Latina, Viterbo, Marcellina, Terni și Olbia, localități în care au fost organizate secții în 2009. Au fost înființate însă secții noi la Canicatti și San Remo.
Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României. Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

La Chişinău a avut loc duminică, Marşul Tricolorului, în cadrul căruia participanţii au purtat un drapel de 300 de metri lungime. Evenimentul organizat de mişcarea „Tinerii Moldovei" a reunit peste patru mii de simpatizanţi, care spun că au venit pentru a promova simbolurile naţionale, istoria şi limba română, scrie Jurnal.md, preluat de Romanian Global News.
Marşul a pornit din scuarul Universităţii Pedagogice,„Ion Creangă". Drapelul a fost desfăşurat pe fundalul cântecelor, dar şi a lozincilor patriotice "Unire!", "Basarabia e România!", "Trăiască, Trăiască și-n florească Moldova, Ardealul și Țara Românească", prin care se cerea reunirea Basarabiei cu România.

Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de un cadru legal pentru a apăra statele care nu sunt membre NATO, în contextul în care Rusia ar putea efectua incursiuni militare în Republica Moldova şi în regiunea separatistă transnistreană a declarat comandantul forţelor aliate din Europa, Philip Breedlove citat de The Washington Times, preluat de Romanian Global News.
„În ultimii 12 ani, am încercat să facem Rusia un partener. Am luat decizii fundamentale, decizii structurale şi economice ţinând cont de faptul că Rusia ar fi o parte constructivă a viitorului Europei. Dar acum vedem o situaţie diferită şi trebuie să o abordăm", a spus Breedlove într-o intervenție la Institutul Atlantic Council Institute.