Numărul lucrătorilor români și bulgari din Marea Britanie a atins un nou nivel record, după ce la începutul anului au fost ridicate toate restricțiile pe piața muncii britanice pentru cetățenii din România și Bulgaria, relatează The Telegraph.
Astfel, datele publicate de Biroul național de statistică din Marea Britanie arată că în această țară erau 153.000 de români și bulgari care lucrau în această țară în al doilea trimestru al acestui an, cu 13.000 mai mulți (sau 9%) față de perioada similară a anului trecut.

Statul român alocă de 30 de ori mai mulţi mulţi bani pentru circa două milioane de minoritari din România, decât românilor care trăiesc în afara graniţelor, al căror număr ajunge la 10 milioane, susţine preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, scrie www.mediafax.ro, preluat de Romanian Global News.
"În mare, cifra aproximativă pentru minorităţile din România este de peste 30 de milioane de euro, să ne înţelegem, pentru aproximativ două milioane de minoritari în România.

Un tricolor uriaș de 150 de metri a fost desfășurat astăzi, 12 august, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Universitații de Vară de la Izvoru Mureșului. Momentul a marcat lansarea campaniei de promovare a unității naționale, “Lunile Tricolorului”, inițiată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
          Cei peste 100 de paticipanți de la Universitatea de Vară, români din jurul granițelor și de pretutindeni s-au unit în mod simbolic sub tricolor, element definitoriul al identității naționale. Ulterior, tricolorul va fi desfășurat  în zece mari orașe românești, printre care Iași, Cluj, Brașov, Galați, București și Chișinău.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 lansează marți, 12 august, campania “Lunile Tricolorului” în cadrul celei de-a XII-a ediții a Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, în prezența autorităților locale, a parlamentarilor și a clericilor de la Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” din localitate.
          La ora 13:00, un uriaș steag tricolor de 150 de metri va fi desfășurat de cei 100 de participanți, români din Republica Moldova, din jurul granițelor și de pretutindeni. Acțiunea va dura aproximativ 30 de minute șI va marca prin tricolor - simbol al identității și unității naționale - dorința de regăsire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat.

Tema "Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi în Transilvania. De ce statul român nu reacţionează? va fi dezbătută joi 14 august în cadrul celei de-a patra zi a Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, transmite Romanian Global News.
Alte teme care vor fi dezbătute în cursul zilei de joi 14 august sunt:
Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare;
Implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş;

Parlamentarul ungar Vona Gabor va participa joi, 7 august, la Tabăra de Vară EMI de la Borzonţ (Harghita). Aflată la a zecea ediţie, tabăra de la Borzonţ are un puternic caracter de îndoctrinare naţionalist-şovină, fiind organizată în fiecare vară, în luna august, de o asociaţie maghiară din Transilvania botezată Tineretul Maghiar Ardelean (EMI – Erdely Magyar Ifiak), în colaborare cu organizaţia de tineret a JOBBIK-ului.
Până anul trecut, inclusiv, organizarea taberei a fost finanţată cu sume consistente şi de autorităţile publice locale.

În anul 1741 se năştea dintr-o veche familie maghiară care-şi trăgea originile de la una dintre cele şapte căpetenii care l-au însoţit pe regele Arpad în timpul invaziei acestuia în Transilvania, un mare susţinător ai actului cultural pe meleaguri transilvane. Este vorba despre Ignac Batthyany, cel care avea să devină episcopul romano-catolic peste întreaga comunitate a acestui cult din Transilvania. Om al bisericii şi mare spirit iluminist în egală cultură, Ignac Batthyany a fondat biblioteca care şi astăzi îi poartă numele şi este unul dintre cele mai importante obiective turistice şi culturale nu doar din municipiul Alba Iulia, ci şi din întreaga lume.

Cu siguranţă unul dintre cele mai frumoase şi mai interesante oraşe din România, Alba Iulia este un adevărat centru spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni. Cu o istorie zbuciumată, martirică şi glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi recent la momentul din data de 1 decembrie 1990, când aici s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României, Alba Iulia este mult mai mult decât pare la prima vedere. Nu există alt oraş care să sublinieze mai bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. Istoria oraşului Alba Iulia îndeamnă la respect, consideraţie şi aducere aminte a oamenilor şi faptelor care au făurit şi menţinut naţiunea şi statul român.

Împăratul bizantin Manuil II (1391-1425) îi spune, pe patul de moarte, fiului şi moştenitorului său la tron, Ioan VIII Paleologul, în prezenţa generalului Phrantzes, care ne-a şi păstrat aceste cuvinte: "Fiul meu, noi, cunoscând bine sentimentele necredincioşilor (musulmani n.n.), ştim că ceea ce-i tulbură mai mult este spaima că vom ajunge vreodată la unire cu creştinii din Apus. Dacă această unire s-ar realiza, necredincioşii s-ar aştepta la toate relele pe care li le-ar face apusenii lucrând în favoarea noastră.

Europarlamentarul Laszlo Tokes a declarat, sâmbătă, la Universitatea de vară "Tusvanyos", că nu este optimist în privinţa obţinerii autonomiei pentru maghiarii din România, susţinând că a constatat "oripilat" diasporizarea comunităţii maghiare şi subliniind că "acum a sosit momentul autonomiei", potrivit Mediafax.
"Deocamdată nu avem niciun motiv de optimism în această direcţie. Învăţământul în limba maghiară din Sibiu este pe dispărute, constatăm, oripilaţi, că se diasporizează comunitatea maghiară,