UK Bookmakers

Cum a ajuns România ţara asistaţilor sociali şi a celor care fug de muncă

Scris de Claudia Spridon. Posted in Dezvaluiri


Deşi sunt săraci, românii nu vor să muncească pentru că s-au obişnuit să primească ajutoare sociale de la stat, care îi încurajează să nu alerge după locurile de muncă.

Patru din zece români sunt condamnaţi la sărăcie, fiind la limita supravieţurii. Aşa arată cele mai recente statistici publicate de Eurostat, care pun însă degetul pe rană: de vină pentru toate astea sunt, de fapt, chiar românii, care fug de muncă. Obişnuiţi de autorităţi să aştepte lună de lună ajutorul social, mulţi dintre ei preferă să stea acasă, pe jumătate din banii pe care i-ar fi luat muncind. 

Din nefericire, statul român i-a obişnuit pe români cu ajutorul social. Li s-au acordat aceste ajutoare într-un ritm galopant, de către politicieni care nu şi-au dorit altceva decât să adune voturi. Iar oamenii s-au învăţat prost. Spre deosebire de alte ţări, majoritatea românilor sunt proprietari de locuinţe, mai au şi câte un petec de pământ şi atunci preferă să nu alerge după un loc de muncă. Şi când au un loc de muncă, chiulesc şi îl pierd, a explicat, pentru „Adevărul”, Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare. 

Sărăcia vine cu salarii mici

Cei mai expuşi riscului de sărăcie sunt persoanele care trăiesc în mediul rural, urmate de copii şi bătrâni. Dacă în 2008, în plină criză economică, România avea peste nouă milioane de cetăţeni supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, în 2016, numărul celor care intrau în această categorie era de aproape opt milioane. Foarte mult, afirmă şi psihologul Daniel David, care spune că ţara noastră se află într-o situaţie dezastruoasă. La care contribuie nu doar mentalitatea găunoasă a românilor, ci şi salariile foarte mici care se dau în România. 
 
„Sărăcia vine cu salarii mici. Românii nu se înghesuie să lucreze fiindcă salariile sunt mici. Nu are sens să ne amăgim. Gândirea e în felul următor: «decât să lucrez opt ore, prefer să stau, chiar dacă primesc jumătate din cât aş fi primit ca salariu, dar nu depun niciun efort. Banii respectivi vin pur şi simplu». Salariile din România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, dacă ar fi salarii la nivelul Uniunii Europene, cu siguranţă oamenii şi-ar dori să lucreze. Dar noi vrem să le impunem să lucreze opt ore pe salarii de mizerie. De aceea mulţi pleacă”, a completat profesorul Daniel David. 
 

Cei care muncesc pe salariul minim, expuşi sărăciei

O altă parte importantă din persoanele expuse riscului de sărăcie sunt chiar cei care muncesc pe salariul minim pe economie, respectiv cei 1.450 de lei brut pe lună. „O familie cu doi salariaţi şi doi copii, cu salariul minim pe economie, nu poate trăi. Statutul de angajat nu oferă o protecţie reală faţă de riscul de sărăcie, asta pentru că avem o economie a cărui principal avantaj competitiv este costul scăzut al forţei de muncă”, a arătat şi sociologul Mircea Kivu. 
 
Investiţiile străine care s-au făcut în ultimii ani în România au fost, de fapt, atrase de mâna de lucru ieftină, susţin specialiştii. Efectul majorărilor salariale, chiar dacă a venit în sprijinul cetăţenilor, i-a alungat pe investitori. Mai precis, atunci când nivelul salarial a crescut în anumite sectoare, companiile au preferat să pună lacăt pe uşă şi să se îndrepte spre alte ţări est-europene. 
 
„E un cerc vicios: în momentul în care cresc veniturile salariale, economia românească nu mai e atractivă pentru că, din păcate, nu avem o economie bazată pe performanţă”, avertizează Mircea Kivu. De aceeaşi părere este şi specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu, în opinia căruia tinerii trebuie să se implice pe piaţa muncii imediat ce termină un liceu sau o facultate, pentru a fi absorbiţi de piaţă. 

Lipsa de performanţă duce la sărăcie

Şi, oricând vor dori să plece în străinătate, leafa pe care o vor obţine va fi mai mică decât cea pe care o vor primi cei din vestul Europei. Pentru simplul fapt că vor fi discriminaţi – vin din est. La baza lipsei de performanţă care se oglindeşte în piaţa muncii de la noi stă şi lipsa de educaţie, care va condamna România la şi mai multă sărăcie, apreciază Daniel David.
 
„În orice societate, elementul central este învăţământul superior, fiindcă el produce oameni care devin ingineri, economişti, medici şi aşa mai departe. Dar dacă învăţământul superior produce oameni slab pregătiţi, economia e la pământ, sănătatea e la pământ, ingineria e la pământ. Tot învăţământul superior pregăteşte dascălii care vor preda copiilor în şcoala sau în liceu. Dacă ei sunt prost pregătiţi copiii vor fi prost educaţi şi nu vor fi performanţi. România se află în această fază, suntem paralizaţi”, a conchis psihologul.
   

Cum se situează România la nivel european

Anul trecut, peste o treime din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) şi Grecia (35,6%). 
 
Potrivit ultimei raportări Eurostat, 38% din populaţia României este expusă sărăciei. Concret, aproape 40% din femei sunt expuse riscului de sărăcie în timp ce doar 37% din bărbaţi sunt afectaţi de acest fenomen. Familiile cu copii au, de asemenea, un risc mai mare de sărăcie, care îi afectează pe 73% din cei fără un loc de muncă, potrivit raportului. Eurostat atrage atenţia că 66% din români nu şi-au permis o vacanţă în anul 2016.
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2017