Piratii economiei de piata !
Reproducerile neautorizate din toate domeniile de activitate ale vietii sociale, aduc anual pagube de mari proportii in bugetul economiei mondiale si sunt responsabile de pierderea a milioanelor de locuri de munca in lume.
Noi, muritorii de rand, ca reprezentanti ai societatii civile, avem obligatia morala sa intervenim de fiecare data, atunci cand acest lucru este posibil, pentru denuntarea acestor activitati ilicite, cu scopul inalturarii falsurilor din "peisajul" economic modial, contemporan!
(A se vedea si articolul autorului: "Franta patria falsificatorilor de bancnote": http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/franta-noua-patrie-falsificatorilor-de.html)
Prin definitie, exploatarea neautorizata a unei opere literare, stiintifice sau artistice, precum si a unei marci de fabricatie, a unui brevet de inventie sau in general a unei creatii spirituale sau materiale, de orice natura ar fi ea (cu scopul realizarii unui profit!), care poseda un autor sau mai multi autori, fara acordul acestuia sau al acestora, se numeste "contrafacere" sau "imitatie".
Ea este considerata o activitate frauduloasa de natura contraventionala sau infractionala din partea celor care o comit, deci este sanctionata de lege.
Atat de catre Codul Civil, cat si de cetre Codul Penal.
Orice autor, are dreptul sa-si protejeze creatia si sa-i atace in fata justitiei pe toti cei care fara acordul lui, o exploateaza, cu scopul obtinerii unui beneficiu moral sau material.
Insa, in toate cazurile de contrafacere, autorul care se considera victima, pentru a se putea constitui in parte civila, are obligatia sa adune probe materiale, el insusi pe cale directa, sau indirect, prin intermediul organelor de politie sau vamale, care sa permita traducera celui responsabil (sau celor responsabili), in fata justitiei.
Cele doua actiuni distincte, civila si penala, pot conduce la confiscarea obiectelor contrafacute si distrugera lor, la confiscarea si distrugerea materialelor care au fost folosite pentru relizarea contrafacerilor, precum si la inchiderea definitiva sau partiala a institutiei (intreprinderii) in care au fost comise contrafacerile.
Si nu in ultimul rand, la despagubirea autorului sau autorilor, de catre cei care se fac vinovati in fata legii pentru contrafaceri sau imitatii.
Daca actiunea civila vizeaza in mod special indemnizarea pagubitului de catre cei care comit actul de contrafacere, cea penala vizeaza, logic, aspectul represiv al actului in sine.
In primul caz, nu este necesar sa se demonstreze, rea vointa, respectiv, "premeditarea" contrafacatorului si actul in sine poate fi "considerat" contraventional.
El poate fi solutionat in cadrul instantele civile.
Din contra, in al doilea caz, actul comis de catre contrafacator este considerat o infractiune si vinovatul poate fi condamnat la plata unei amenzi penale, pana la ordinul a sute de mii de euro sau poate fi pedepsit chiar si cu inchisoare cu suspendare sau cu executare in penitenciar.
Peste un million de obiecte contrafacute au fost sesizate inca la inceputul acestui mileniu si in ciuda unor eforturi sustinute de catre organele vamale, precum si cele de frontiera, numarul lor creste spectaculos.
Astfel, daca in 2002, peste 2.000 de contestatii de fraude comise de catre contrafacatori au antrenat sesizarea in Franta a peste 1,2 milioane de obiecte contrafacute, stiind ca in general cele originare din tarile Europei de Est (Polonia, Republica Cehia, Ungaria, etc. si Rusia) sunt in general "stopate" cu destula eficacitate la frontiera Uniunii Europene, intr-un deceniu, numarul acestor contestatia s-a inzecit.
Astazi, numarul obiectelor contrafacute, confiscate in ultimul an depaseste cca 2 milioane si in Franta si peste 3 milioane in Uniunea Europeana!
Adica o crestere de 50% in ultimii ani!
Statisticile arata ca daca cu un deceniu in urma (intre 2002-2003) obiectele contrafacute reprezentau 4-5% din comertul mondial, astazi, cifrele indica 13-14%, ceea ce este extrem de ingrijorator, avand in vedere cresterea economiei mondiale, in contextul unei mondializari agresive, care a facut un "pas" important in ultimii ani, atat in tarile industrializate, cat mrespectiv, posti-dustrializate, cat mai ales in cele emergente, respectiv, in curs de industrializare (de dezvoltatre).
In afara de faptul ca obiectele contrafacute, aduc un prejudiciu urias economiei mondiale, ele, in numeroase cazuri pot pune in pericol chiar si sanatatea sau viata consumatorului !
In Franta, exista un Comitet National de Anti-Contrafaceri (CNAC)[1]creat in 1995, o insitutie care are ca scop intocmai, lupta imotriva contrafacerilor sub toate formele si care in ultimii ani a "recoltat" rezultate imbucuratoare, castigand o serie de procese, obtinind despagubiri si danune materiale si morale in valoare de mari sume de bani, in favoarea celor care au fost prejudiciati (pagubiti).
Reproducerea neautorizata a numeroase marci de fabrica de inclataminte, de imbracaminte, parfumuri, ceasuri, bijuterii, piese detasate de aparatura de telefonie fixa si mobila, programe informatice si calculatoare de birou, precum si cele portabile sau piesele detasate de automobile, traficul de tigari si medicamente, de bauturi alcolice, etc., conform estimarilor recente ale CNAC, duc anual numai in Franta, la pierderea a peste 35.000 de locuri de munca, cifra care se ridica la peste 250.000 in Uniunea Europeana.
Numai din Asia, anual, peste 1 million de obiecte contafacute sunt sesizate pe marile Aeroporturi Europene (Paris, Londra, Frankfurt, Amsterdam, Madrid, etc), in special cele care sunt fabricate in China, Coreea de Sud, Hong Kong, Tailanda, Taiwan, Indonezia, Filipine sau India.
La "Portile Europei" este Turcia, tara care dispune de cel mai mare potential in reproducerea neautorizata de obiecte contrafacute, fie importate prin filiere tentaculare de tip mafiot asiatice sau fabricate "la fata locului".
Astfel, Presedintele CNAC, a propus in sedinta parlamentara de la sfarsitul lunii trecute, o masura agravanta in privinta contrafacerilor, pentru ca ele sa poata fi incluse in "marea criminalitate" (crima organizata), care sa permita, cresterea amenzilor de la 150.000 de euro, pana la 300.000 si pedeapsa cu inchisoarea de la 2 pana la 3 ani.
Iar in caz de recidiva, amenzile aplicate sa ajunga pana la 600.000 de euro, iar pedeapsa cu inchisoarea, pana la 5 ani, cu atat mai mult cu cat, in general obiectele contrafacute "migreaza" de la mici ateliere artizanale unde ele sunt concepute si realizate, rin canalele tentaculare ale crimei organizate, prin care ele invadeaza pietele de desfacere europene, aducand mari prejudicii economiei, la toate nivelele, in toate structurile ei.
In plus, CNAC prevede si o investitie importanta in cresterea numarului de posturi pentru experti in Dreputul Proprietatii Intelectuale (erau 75 in 2000, 175 in 2005, 250 in 2006, peste 10.000 in 2013), in special in tarile cu risc ridicat de infractionalitate in materie de contrafacere, cum este cazul Chinei si Rusiei, in genul celor care controleaza deja pietile de desfacere in Tailanda si, din Liban pana in Maroc.
Asa cum sublinia Ministrul de Interne, fara declansarea unui "razboi" de mare anvergura, pe "toate fronturile" impotriva acestui flagel, in absenta unei colaborari si coordonari ale activitatilor oganelor europene competente, implicate in proces, fenomenul nu numai ca nu poate fi stopat, dar nu poate fi nici macar controlat cu eficacitate.
Faptul ca lucrurile "avanseaza" in sensul bun este "garantat" de catre de rapoartele de care dispun serviciile de control abilitate ale Ministerului de Interne.
Recent, jandarmii au anihilat la Villeneuve sur Yonne (Departamentul Yonne, Regiunea administrativa Bourgogne), in plina "inima" a Frantei, o retea chinezeasca de "reproducatori" (toti membri sai in varsta de 25-32 de ani), specializata in arta textilelor (Lacoste) si a ceasurilor (Rolex), care "opera" de mai mult timp in zona, multi dintre membri sai fiind chiar si in situatie ilegala pe teritoriul francez.
Apoi, statisticile arata ca si reproducerile de CD-uri, DVD-uri , sunt in scadere cu 70% in Uniunea Europeana, fata de 2002-2003 (acum un deceniu), cu toate ca volumul creatiilor artistice a crescut considerabil in ultimii ani.
Astfel, daca intre 2001-2003, organele vamale si de frontiera confiscasera in medie 40-45 de milioane de astfel de reproduceri, la sfarsitul anului trecut, asa cum rezulta dintr-un comunicat al Comisiei Europene de la Bruxelles, din 24 noiembrie, anul trecut, numarul a scazut la 10-12 milioane.
Dupa cum mentioneaza, Directia Generala de Fiscalitate[2](DGF si uniune vamala a Comisiei Europene) aceasta diminuare sensibila se explica in primul rand, datorita posibilitatii de copiere direct de pe ineternet (ale operelor artistice), iar pe de alta parte, datorita activitatii depuse ("cu simt de raspundere") de catre organele vamale la frontiera UE, contra traficului de CD-uri, DVD—uri noi, contrafacute cu mare fidelitate.
Totusi, contrabanda cu CD-uri siDVD-uri este unul din marile flageluri, greu de controlat.
In 2002, organele de control duaniere au confiscat exact 11.975.237 de piese, din categoria celor enumerate mai sus, pentru ca la sfarsitul anului trecut suma sa depaseasca peste 15 milioane, o crestere de 14% fata de anul trecut, ea fiind depasita numai de traficul de tigari, cu o crestere de 36,9%.
Si asta in ciuda unor eforturi conjugate (mai mult sau mai putin, in functie de zonele geografice!) ale serviciilor responsabile cu controlul si reprimarea fraudelor de acest tip din Uniunea Europeana coordonate de catre Bruxelles.
Cum remarcase si Presedintele Comisiei Europene, afacerile cu CD-DVD sunt mai rentabile decat cele cu canabis sau alte droguri!
Pentru ca riscul este mai mic, toleranta mult mai mare si pedeapsa este mult mai mica !
Nu este rar nici cand organele vamale descopera produsele mai sus amintite in "colete" expediate din afara Uniunii Europene.
Daca un kg de canabis va aduce traficantilor 2.000 de euro in Europa, un kg. de DVD-uri contrafacute se vinde cu cca 3.000 de euro, cu toate ca pe piata europeana, valoarea medie a unui DVD destinat unei console de jocuri variaza intre 55-60 de euro, iar una contrafacuta, pe piata neagra costa numai cativa euro.
Printre marii "exportatori" de produse contrafacute in materie de CD-DVD se numara Tailanda si Malaezia cu cate 22%, respectiv, 23% din produsele comercializate de pe piata neagra.
O surpriza neasteptata insa!
Locul trei ocupa detasat Belgia, cu 16%.
Daca Comisia Europeana, filiera tailandeza o numeste "CD Thai Connection", celei belgiene, inca nu i-a gasit un nume corespunzator, motiv pentru care incearca s-o treaca sub tacere !
O alta “descoperie” importanta a DGF este cresterea uriasa a fenomenului in telefonia fixa si mobila!
Cifrele indica o crestere de aproape de 503% intre 2000 si 2003 si intre 1.100-1.300% pana in prezent.
Este si motivul pentru care s-a declansat recent o polemica din acest motiv, intre fabricantul Nokia si Asociatia belgiana "Test-Achats" pe tema pericolului care reprezinta bateriile si acumulatorii contrafacuti !
In ceea ce priveste materialul informatic (IT), in general PC-urile sau Laptop-urile dar si perifericele (imprimante, scanner-uri, etc) sunt cele mai piratate.
Volumul produselor contafacute sesizate de organele vamale, nu reprezinta decit 0,1% dintr-un trafic in plina expansiune, concretizat in confiscarea a 424.168 de unitati in 2002 si 965.789 de unitati anul trecut.
Piratajul nu iarta nici sectorul parfumurilor si cosmeticelor, in special marca :"Coco Chanel".
Cantitati industriale sunt sesizate, confiscate si distruse zilnic, atat la punctele de frontiera terestre cat si cele navale sau aeroportuare
Majoritatea lor provin din tarile Orientului Mijlociu, unde ajung tot prin filiere clandestine, din tarile asiatice, in special din China, considerata pe buna dreptate “Patria Piratilor Economiei de Piata”!
Dar vanzarile contrafacute fac ravagii chiar si pe Net, pe "ebay", unde 100ml de "Coco Chanel" (contrafacut si perimat !) se poate cumpara pentru numai cateva zeci de euro, pe cand pe piata, chiar si in aeroporturi (free taxe) costa intre 100-120 de euro !
In sfarsit, daca DVD-urile contrafacute, se pot cumpara, relativ la pret de "nimic", in principiu, cca 98% din produsele cosmetice contrafacute sunt vandute la preturi extrem de piperate in raport cu calitatea si originea lor foarte "nesanatoasa".
COMENTARIUL AUTORULUI
Asa cum rezulta din documentele ONRPD[3] (Observatorului National al Delincventei si al Raspunderii Penale) pe care le-am putut consulta, reproducerile, imitatiile, ilegale cunosc o dezvoltare de mare complexitate si rapida in toate segmentele tuturor domeniilor de activitate.
In ciuda unor masuri severe care au fost luate de politia de frontiera, precum si de organele vamale, in ciuda unor investitii considerabile facute de catre ministerele de resort, pare sa fie evident ca piratajul nu poate fi eradicat sub nici o forma.
Si nici nu poate fi stopat.
El nu poate fi decat in cazul cel mai fericit, monitorizat, controlat.
In primul rand, pentru ca el este intretinut de consumatori, iar in al doilea rand, pentru ca oricat de mari ar fi investitiile si sacrificiul facut, mijloacele materiale si umane nu sant suficiente pentru controlul acestui flagel.
Intotdeauna vor exista cei care vor "sabota" piata legala de desfacere, cu atat mai mult cu cat exista o serie de produse contrafacute al caror pret este infinit mai mic decat cel al produsului original, pentru calitati sensibil apropiate !
Intodeauna vor exista organe de control coruptibile, care se vor asocia cu pirati pentru cresterea veniturilor lor, pe cai ilegale, prin care produsele contrafacute "invadeaza" pietele de desfacere ale societatilor de consum.
Pentru ca asa cum inca Camus remarca, "fiecare dintre noi poarta in el ciuma, fiindca nimeni, nimeni pe lume nu este neatins".
Pentru ca fiecare dintre noi "purtam microbul" in subconstientul nostru si putem deveni intr-un anumit moment "spatio-temporal nerelativist" al exitentei noastre, acel animal salbatic si primitiv din care am evoluat de-a lungul timpului.
Pentru ca fiecare dintre noi suntem in "echilibru stabil" intr-un anumit camp socio-matematic de "interactiune" sociala, descris de un set de variabile "evolutive", numit "reperul nostru". (A se vedea si articolul autorului legat de aceasta problematica: "Psihosociologia matematica si aplicatiile ei la studiul comportamentului deviant": http://necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/44242-psihosociologia-matematica-si-aplicatiile-ei-la-studiul-comportamentului-deviant.html)
In afara (exteriorul) acestuia, devenim "debusolati" si "navigam" catre un "echilibru instabil" care nu poate fi, din pacate, nici stopat si nici controlat, decat cel putin, monitorizat, cu o oarecare precizie.
Totul depinde de timp, de loc si de imprejurari !
Un alt studiu realizat la sfarsitul anului trecut de IFOP (Franta), o insitutie specializata in studiul sondajelor de marketing, arata ca francezii intr-un procent de 89% sunt convinsi ca piratajul atinge procente alarmante, in primul rand in cel de imbracaminte cu 62%, urmat de bijuterii si programe informatice cu 47%, marochinarie 46% si parfumurile cu 41%.
CD-DVD cu 30% si accesoriile de moda cu 28%.
Nu sunt "iertate" nici jucariile cu 13%, alcoolul cu 12%, pisesele de schimb auto cu 11%, mobila si obiecte de decoratiuni 8% si in sfarsit pana si brevetele industriale cu 6% Statistica arata si faptul ca 35% dintre francezi declara ca ar cumpara obiecte piratate, iar 18% dintre ei cumpara regulat imbracaminte, iar 13% ar cumpara daca ar avea ocazia.
Peste 13% dintre ei cumpara parfumurui contrafacute, iar 11% o fac daca ocazia se prezinta.
Marochinaria si pantofii piratati sunt preferinta a10% dintre francezi si 15% "fantasmeaza" sa cumpere daca au ocazia.
Cam in acelasi procent se afla si cumparaturile piratate de CD-DVD-uri muzicale.
Ceasuri piratate cumpara in medie 9% dintre francezi si 12% ar profita de ocazie, daca ea se prezinta.
Filmele (DVD piratate) sunt cele mai putin "solicitate", intr-un procent de numai 7% si electro-casnicele cam tot in acelas procent.
In ceea priveste locurile unde pot fi cumparate lucruri contrafacute (piratate), 86% dintre francezii indica pietele stradale si targurile periodice, 73% indica tranzactiile "de la particular la particular" iar 71% dintre acestia indica cumparaturile de pe Internet.
In sfarsit, 64% dintre ei mentioneaza si licitatiile publice, respectiv, magazinele se stocaj, intr-un procent de 54% si vanzarea prin corespondenta, intr-un procent de 44%.
Ei remarca deasemenea si faptul ca lucrurile contrafacute apartin, in principu, intr-un procent de 60-62%, francezilor cu calificare intermediara (diplome de nivel IV-III de cadre medii, mult mai rar II-I, cadre superioare), respectiv, persoanelor cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani intr-un procent de peste 58%.
Din contra, majoritatea dintre cei care cumpara obiecte piratate traiesc in regiunea pariziana (63%) si ar fi cadre superioare intr-un procent de 57% si 52% cadre medii.
In sfarsit 41% cred ca lucrurile contrafacute nu sunt fiabile si nu sunt de calitate, pe cand 21% dintre ei, din contra, considera ca merita pretul cerut de vanzator si nu prea "vad nici deosebiri esentiale fata de produsele originale" !
Conform investigatiilor facute de catre serviciile abilitate ale OND, piratajul in domeniul informaticii para sa domine de departe toate celelalte sectoare ale economiei.
Din cele declarate de catre BSA[4] (Business Software Alliance), o asociatie pentru Apararea Drepturilor de Reproducere ale Programelor Informatice, piratajul a crescut de la inceputul mileniului cu 2 procente in Franta (anual, pana in 2005), ajungand astfel, astazi la 47% din totalul programelor care circula pe piata libera, ceea ce est net superior procentului de 36% ca procent mediu in Uniunea Europeana.
Este de remarcat si faptul ca acest flagel economic se "traduce" prin pierdera pe plan national intre 3,2 -3,7 miliarde de $, "plasand" Franta in aceasta "categorie", la nivel mondial, dupa Statele Unite si China !
Din estimarile facute de BSA, ar rezulta o "gaura" de 35 de miliarde de$ in bugetul economiei mondiale, din care 12 miliarde de$ in UE !
In plus, peste 35% din programele instalate pe PC ar fi programe pirat.
In ultimii 5 ani, in ciuda unor capanii de "alerta" a popolatiei in Franta, privind piratajul informatic, se pare ca francezii nu prea iau in serios "amenintarea" !
Aproape 80% dintre ei, declara ca sunt la "curent" cu frauda comisa si ca sunt constienti de faptul ca legea prevede amenzi severe sau in cazuri grave, chiar si pedeapsa cu inchisoarea, dar se pare nu-si fac probleme!
Contrar Frantei, exista alte state care desi sunt "adepti fideli" ai piratajului si ocupa un loc de "frunte" in domeniu, "constata" o oarecare "scadere" al fenomenului: China (86%), Rusia (83%), Ucraina (85%), Maroc (68%).
In Statele Unite, flagelul este cel mai putin "dezvoltat" (21%), ceea ce inseamna totusi o pierdere de cca 7 miliarde de$, cel mai mare in lume, datorita pietei uriase de desfacere al metrialului informatic in aceasta tara, "capitol" la care China ocupa locul doi, cu o pierdere de aproape 4 miliarde de$ !
In termeni de "regiuni intinse", in medie, in clasamentul mondial, Europa Centrala detine locul "fruntas" cu cca 70-72%, apoi urmeaza, America Latina cu 68-69%, Orientul Mijlociu-Africa cu 57-59%, Asia-Pacificul de Sud cu 54%, Europa de Vest cu 35% si America de Nord cu 22% !
Mentionam aici ca daca la nivel mondial piratajul ar scadea cu 10 procente, pentru a se "stabiliza", undeva la 25-30%, s-ar putea crea 2,5 milioane de locuri de munca, care ar contribui cu 400 de miliarde de$ la cresterea economiei mondiale (PIB Mondial) si ar "umple" buzunarele fiscului cu 68-70 de miliarde de$
_________________
[1] Creata in 1995, CNAC (Comitetul National Anti-Contrafaceri) este o coalitie (franceza) al tuturor partenerilor publici si privati, al caror obiect de activitate necesita respectul derepturilor de proprietate intelectuala si lupta contra produselor contrafacate (falsificate). El reuneste federatiile industriale si artistice, asociatiile profesionale, respectiv, intreprinderile si administratiile care necesita respectul drepturilor de proprietate intelectuala (brevete, marci, desene si mdele, indicatii geografice, dreptul de autor, etc.). Plasata sub tutela Ministerului insarcinat cu PI (Proprietatea Intelectuala), presedintele CNAC (actualmente Bernard Bronchard), este (si a fot intotdeauna), membru al Parlamentului francez (bicameral : Adunarea Nationala si Senatul), avandu-l ca secretariat General (incepand cu 2002), pe INPI (Institutul National al Proprietatii Intelectuale), o institutie care joaca un rol central in combaterea produselor contrafacute. Originalitatea CNAC (care astazi lupta contra produselor contrafacute pe 5 mari grupe de lucru : 1. Sensibilizare si comunicare ; 2. Cooperare internationala ; 3. Aspecte normative si jurisdictionale ; 4. Cyber-contrafacerea ; 5. Opere de arta), rezida in faptul ca el are ca aderenti, pe de o parte, atat institutii (organisme) publice, cat si federatii de industriale, asociatii de artisti si de intreprinderi, pe de alta parte. Membri acestuia sunt : INPI (Institutul National al Proprietatii Intelectuale), ACFCI (Adunarea camerelor de Comerti si Industrie, franceze), CPOV (Comitetul pentru Protectia Produselor Vegetale), INAO (Institutul National de Origine si a Calitatii), MAE (Ministerul Afacerilor Externe), MAA (Ministerul Agriculturii si a Agroalimentatiei), MCC (Ministerul Culturii si a Comunicarii), MEFCE (Ministerul Economiei, Finantelor si al Comertului Exterior: DGT-Directia Generala a Trezoreriei, DGCCRF-Directia Generala a Concurentei, al Consumului si al Reprimarii Fraudelor, DGDDI-Directia Generala a Vamilor si Drepturilor Indirecte), MI (Ministerul de Interne : DGP-Directia Generala a Politiei Nationale, DGGN-Directia Generala a Jandarmeriei Nationale), MJ (Ministerul Justitiei : DACG-Directia Afacerilor Criminale si a Gratiilor, DACS-Directia Afacerilor Civile), MRP (Ministerul Redresarii Productive :DGCIS-Directia Generala a Competitivitatii, a Industriei si Serviciilor), Muzeul Rodin, AAPI (Asociatia Avocatilor de Proprietate Intelectuala), APLPA (Asociatia de Lupta contra Pirateriei Audiovizuale), AADADD (Asociatia Artistilor Decoratori si Designeri), AOHE (Asociatia Horticultorilor Europeni), APRAM (Asociatia Practicienilor in materie de Marci, Desene si Modele), ASPI (Asociatia Specialistilor in Proprietate Indudtriala), AFPIDA (Asociatia Franceza pentru Protectia Internationala al Dreptului de Autor), BNIC (Biroul National Interprofesional Cognac), BSA (Business Software Alliance), CCI (Camera de Comert Internationala), CSPF (Camera Sindicala al Producatorilor si Exportatorilor de Filme franceze), CIVC (Camera Interprofesionala a Vinului-Champagne), Comitetul Colbert, CCFA (Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile), CLIMO (Comitetul de Legatura dintre Industrie si Forta de Munca), CNIEL (Comitetul National Interprofesional al Economiei Lactatelor), CNIV (Comitetul National al Profesiunilor Viticole), CNCPI (Comitetul National al Consiliilor in Proprietate Industriala), CGPME (Confederatia Generala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii), CNAOC (Confederatia Nationala a Producatorilor de Vinuri AOC), FEBEA (Federatia Intreprinderilor de Infrumusetare), FEFIS (Federatia Franceza a Industriilor de Sanatate), FEVS (Federatia Exportatorilor de Vinuri si Bauturi Spirtoasae), FFC (Federatia franceza a obiectelor de taiat-cutite), FFCPPCM (Federatia franceza de Croitorie si a Creatorilor de Moda), FFM (Federatia Franceza de Marochinarie), FH (Federatia de Ceasornicarie), FIFAS (Federatia Franceza a Industriilor de Sport si Activitatilor in timpul liber), FIEV (Federatia Industriilor Echipamentelor de Vehicule), FIEEC (Frderatia Indudtriilor Electrice, Electronice si a Comunicatiilor), FIM (Federatia Industriilor Mecanice), FJP (Federatia Jocurilor si a Puericulturii), FNAFI (Federatia Nationala a Asociatilor Franceze de Inventatori), FENNTIS (Federatia Nationala a Tesatorilor) Fundatia Alberto si Annette Giacometti, Fundatia ARP, Fundatia Dina Viemy-Muzeul Maillol, Fundatia Hartung Bergman, Fundatia Le Corbusier, GIFO (Grupul Industriilor si Fabricantilor Opticieni), IIFCM (Institutul International de Pregatire contra Contrafacerii Medicamentelor), LEEM (Intreprinderile de Medicamente), SDRM (Societatea pentru Administrarea Dreptului de Reproducere Mecanica), ADAGP (Sociaetatea Autorilor de Arta Plastica si Grafica), SACEM (Societatea Autorilor, Compozitorilor si Editorilor de Muzica), SCPP (Societatea Producatorilor Fonografici), SEVN (Sindicatul Editurilor Videonumerice), UNIFAB (Uniunea Fabricantilor), UIT (Uniunea Industriilor Textile), UPFI (Uniunea Producatorilor Fonografici Independenti), UFIH (Uniunea Franceza a Industriilor de Imbracaminte), precum si intreprinderile : AFNOR, BAT France, Bic, Chanel, Hermès, Imprimerie nationale, Groupe EPI, JTI France, Lacoste, La Poste, Longchamp, L'Oréal, Moët Hennessy - Louis Vuitton (grupul LVMH), Microsoft France, Nike France, Pernod-Ricard, Philip Morris France, PSA Peugeot Citroën, Renault, Sanofi-Aventis, Succession Picasso.
[2] DGF (Directia Generala de Fiscalitate si Uniune Vamala a Comisiei Europene) isi desfasoara activitatea sub autoritatea Comisarului Algirdas Šemeta si al Directorului sau general Heinz Zourek, avand ca obiective principale: gestionarea, apararea si dezvoltarea uniunii vamale ca instrument vital de protectie la frontierele (exterioare ale) Uniunii Europene; lupta contra diferentelor de fiscalitate care impiedica pentru moment, persoanele fizice si morale (juridice) sa opreze de maniera libera pe teritoriul Uniunii Europene; facilitarea unei mai bune cooperari dintre statele membre ale UE, in lupta lor contra fraudei (inclusiv a evaziunii fiscale) si vamale; angajarea, de maniera regulata, intr-un dialog cu mediul de afaceri pentru asigurarea si garantarea respecterarii regululor impuse de catre uniunea vamala a Comisiei Uniunii Europene; simplificarea si modernizarea regulilor, respectiv, ale procedurilor administrative la care operatorii economici europeni trebuie sa se conformeze in materie de fiscalitate si in materie vamala; acordarea de ajutor statelor membre ale UE, pentru aplicarea corecta a legislatiei fiscale si vamale a DGF si transpunerea acesteia in practica, cu maxima eficacitate; gestionarea si securizarea frontierelor exterioarea ale UE contra fluxului de comert ilicit; definirea unui sistem de TVA coerent, modern si simplu; elaborarerea unei strategii coerente de fiscalitate directa, pentru limitarea unori eventuale distorsiuni provocate datorita interactiuni diferitelor sisteme fiscale ale statelor membre ale UE, punand accenrul in special, pe impozitarea societatilor si beneficiul realizat din capitalul acestora; ameliorarea transparentei si schimbului de informatii in materie fiscala si vamala, in cadrul politici comerciale, la nivel international; adaptarea unei fiscalitati a energiei corespunzatoare unei economii putin generatoare de CO2; etc.
[3] ONDRP (Observatorul National al Delincventei si al Raspunderii Penale), este un organism insarcinat cu monitorizarea fenomenelor delictuale si criminale in Franta, respectiv, al raspunderilor penale asociate lor, creat in 2003, de catre fost Presedinte al Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy (2007-2012), pe cand era Ministrul de Interne, comandat de catre Cristophe Caresche (Deputat PS-Partidul Socialist/de stanga-Pais) si Robert Pandraud (Deputat UMP-Uniunea pentru Majoritate Populara/de dreapta-Seine Saint Denis) in 2001, in timpul Guvernului Lionel Jospin (al 16-lea Prim-Minitru francez, 2 iunie 1997-6 mai 2002). Din punct de vedere administrativ, ONDRP (Director Cristophe Soullez) este un departament al INHESJ (Institutul de Inalte Studii a Securitatii si a Justitiei), un organism public al Administratiei Centrale de Stat (Director Cyrille Schott), plasat sub tutela Primului Ministru, iar independenta sa strategica este asigurata de catre un Consiliu de Orientare (Presedinte Stéfan Lollivier, Inspector General INSEE- Institutul National de Statistica si Studii Economice) care este insarcinat cu: culegerea de date statistice referitoare la delincventa si la criminalitatea nationala, cu concursul departamentelor ministeriale precum si a organismelor publice si private responsabile cu ordinea publica; centralizarea datelor referitor la executarea si aplicarea musurilor, respectiv, ale sanctiunilor penale (date juridice, date statistice si analiza lor comparativa in diferite domenii de activitate in Franta, Uniunea Europeana, etc.); expolatarea datelor culese pentru realizarea de studii si analize globale sau specifice asupra fenomenelor delictuale sau criminale, constatate de catre serviciile de Ploitie, unitatile de Jandarmerie, serviciile de securitate, respectiv, raspunsurile penale corespunzatoare lor de catre autoritatile judiciare sau administrative; asigurarea coerentei indicatorilor colectelor (datelor culese) si ale analizei datelor privind functionarea intregului ansamblu a retelei penale; sa contribuie la dezvoltarea metodelor si tehnicilor pedagogice permitand analiza si sintetiza celor mai importante informatii, precum si punerea lor la dispozitia responsabililor de pregatire (initiala si continua) in cadrul institutiilor de invatamant superior, respectiv, consilierilor, care functioneaza in cadrul acestora, pentru exploatarea lor; cooperarea cu intregul ansamblu des producatori de date statistice publice si private, in vederea elaborarii instrumentelor statistice inovatoare avand vocatia furnizarii de date statistice in mod regulat; facilitarea schimbului cu celelalte organisme de observatie sau de cercetare, ca de altfel si cu colaborarea cu intrtegul ansamblu de parteneri europeni sau extraeuropeni in vederea favorizarii informatiilor despre fenomenele criminale, despre sisteme juridice, despre practicile si rezultatele tratamentului infractiunilor penale, prin dezvoltarea metodelor comparatiei adoptate; comunicarea informatiilor in cadrul protocoalelor organizate in cadrul institutiilor ministeriale de resort; comunicarea concluziilor inspirate din analizele prelucrarii datelor statistice si publicarea lor; formularea tuturor propunerilor utile dezvoltarii stiintifice privind fenomenele delictuale si criminale, prezentarea activitatii serviciilor de securtitate sau ale raspunsurilor penale, precum si ameliorarea performantelor politicilor publice in materie de prevenirea actelor delictuale si criminale, respectiv, de reinsertiune sociala si de lupta contra recidivei. ONDRP lucreaza in stransa colaborare cu DGP (Directia generala a Politiei), respectiv, cu DGJ (Directia Jandarmeriei Nationale), cu DACG (Directia Afacerilor Criminale si ale Gratiilor), cu SSSMJ (Subdirectia Statisticii si ale Studiilor Ministerului de Justitie), cu INSEE (Institutul National de Statistica si Studii Economice), cu DGV (Directia Generala a Vamilor), cu Prefectura de Politie (Paris), cu FFF (Federatia franceza de Footbal), ONM (Ordinul National al Medicilor), cu SNCF (Societatea Nationala a Cailor Ferate), La Poste (Posta), etc. ONDRP cofinanteaza si exploateaza cu INSEE anchetele nationale de victimizare („Cadrul de viata si Securitate”) incepand din 2007. Consiliul de Orientare al acestuia, creat pe 4 noiembrie 2003 (reinnoit pe 15 octombrie 2008, respectiv pe 6 mai 2010 si 24 decembrie 2013) este compus din 33 de membri: reprezentanti ai societatii civile, alesi nationali si locali, universitari si cercetatori, reprezentanti ai mass-media, ai diferitelor asociatii care au obiect de activitate studiul delincventei si a criminalitatii, etc.)
[4] Business Software Alliance (BSA, infiintat in 1988) este o asociatie, creata de catre marile intreprinderi americane si de catre editorii (producatorii) nationali de materiale informatice (in special Software) care reuneste marii fabricanti (mai cunoscuti: Microsoft, IBM, Apple, Adobe, HP, Intel, etc.), direct interesati de combaterea pirateriei si contrafacerilor in domeniul IT. In Franta, BSA-France, lupta cu eficacitate pentru conservarea parcului informatic, avand in vedere faptul ca, contrafacerile in IT se sanctioneaza penal cu o amenda de pana la 300.000 de euro pentru persoane fizice si multiplicata cu 5 pentru persoane morale (juridice: intreprinderi, societati comerciale, etc.), respectiv, cu inchisoare (cususpendare sau chiar si cu executare in penitenciar). BSA-France, organizeaza, in egala masura, controale in intreprinderi, in unitati comerciale, etc. si poate sesiza TIG (Tribunalele de Inalta Instanta) in cazul constatarii unori fraude relativ la proprietatea intelectuala (contrafaceri sau pirataj) in domeniul software. Anual, BSA publica un studiu in care evalueaza contrafacerile in domeniul programelor informatice. Daca, cu un deceniu in urma, el estima ca aceasta reprezenta un procent de 35% in lume (47% in Franta, contra 21% in SUA), astazi, intr-un raport, acesta mentiona numai 35%, pentru singura tara, Africa de Sud. Printre membri acestuia, mentionam: 4D, Adobe Systems, Apple, Autodesk, Avid, HP, Novell, Intel, Bentley Systems, Borland, BVRP Software, Cisco Systems, Internet Security Systems, Intuit, Macromedia, Microsoft, Monotype, Nemetschek, PeopleSoft, Realviz, SeeBeyond Technology, Staff & Line, Sybase, Symantec, Veritas Software, CNC Software/Mastercam, Entrust Software, Network Associates, WRG si UGS).
NOTA
Articolul din Ziarul Politia Capitalei (nr.267-268)
http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/07/thomas-csinta-pitatii-economiei-de.htm
Articolul cu detalii si imagini pe Investigatie Jurnalistica
http://investigatie-jurnalistica.blogspot.com/2014/07/thomas-csinta-pitatii-economiei-de.html