JUSTITIA CORUPTA DIN ROMANIA PROTEJATA DE UN SECURIST
In decembrie 2013 cunoscutul actor si autor DAN PURIC a afirmat: “ România , nu este un stat, este un stat mafiot condus de nişte securişti nenorociţi”.
Doriti sa stiti bugetul serviciilor secrete din Romania,in situatia in care suntem o tara fara prea mare insemnatate pe tabla de sah a marilor puteri?
WASHINGTON POST :”România, o țară cu populație de 19 milioane,FĂRĂ DUȘMANI EXTERNI,are ȘAPTE AGENȚII DE INFORMAȚII. Activiștii pentru democrație susțin că s-a ajuns aici pt.a se face ABUZ de puterea SPIONAJULUI spre a se obține avantaje neloiale față de adversarii POLITICI și a dezgropa date compromițătoare”!
Ca sa nu aveti impresia ca presa centrala sau locala delireaza colac peste pupaza aflam de la colegii de la Catavencii ca noul sef al CSM ,care ar trebui sa vegheze la mersul normal si fara derapaje a justitiei din Romania ….dl Adrian Bordea este un fost judecator de Tribunal CORUPT pana in maduva oaselor…
Bordea provine dintr-o familie de securist !
El este, fiul lui generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a DSS, adică al poliției politice, Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. Adrian Bordea a fost desemnat să judece un dosar extrem de sensibil, în care a dat o soluție de eliberare din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană, căreia i-au protejat afacerile din Prahova. În acest dosar au mai fost cercetați colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur.
Vina coloneilor Păltânea și Dumitrache este aceea
că ar fi intervenit la Președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației “Cosa Nostra”, urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave.
Mafioții i-au dat șpagă colonelului Păltânea:
-2 autoturisme Alfa Romeo, -2 BMW,
-2 Mercedes, -1 rulotă Fiat Ducato,
-1 jeep Mitsubishi Pajero, +1 jeep Mitsubishi Sport +1 Mitsubishi Eclipse
-1 jeep Toyota Land Cruiser +1 jeep Toyota +1 Toyota Corola și o Toyota Carina.
E greu sa le si numeri nu-I asa ,deci total 14 autoturisme,un adevarat shou-room…
Partea proastă este că președintele Tribunalului Dâmbovița din acea perioadă a fost Adrian Bordea, actualul președinte al CSM. Partea nasoală, este că Bordea i-a eliberat din arest pe generalul Ovidiu Soare și pe colonelul Gheorghe Dumitrache, în calitate de magistrat la ÎCCJ.
Partea sinistră a problemei este că, pentru fapta
de trafic de influență în favoarea mafiei italiene (frații Pilleri și Pizzatto), magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Apoi, Bordea nu putea să semneze un act de eliberare din arest a unor învinuiți, în dosarul în care el însuși apare ca făptuitor, chiar dacă a semnat respectivul document ca judecător la ÎCCJ, calitate în care a fost avansat prin semnătura șefului statului de atunci, Ion Iliescu. Situația catastrofală în care a ajuns Justiția română este că CSM, instituție care se ocupă de apărarea demnității magistraților, ca și de nelegiuirile înfăptuite de magistrați, a ajuns să fie condus de un giga-nelegiuit, controlat de serviciile de informații.
Majoritatea sefilor din justitia post decembrista sunt scule șantajate și ținute sub un permant control de noua Securitate. În altă ordine de idei, coloneii SRI Corneliu Păltânea, Gheorghe Dumitrache și Daniel Bucur, ajutați prin traficul de influență al judecătorului Adrian Bordea, au fost subalternii generalului-maior Aron Bordea, tatăl magistratului, în cadrul secției județene a Securității Dâmbovița. În calitate de șef al poliției politice, generalul Bordea s-a ocupat de disidenții Paul Goma, Doinea Cornea și Andrei Pleșu. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005.
