"Scrisori de dragoste neexpediata"
Într-o lume în care scrisoarea a ajuns doar un cuvânt rătăcit în dicţionar, iar dragostea o noţiune dezbrăcată de conţinut, volumul de poezie "Scrisori de dragoste neexpediată" al scriitorului Ioan Romeo Roşiianu, reuşeşte să reînvie aceste două "elemente" din propria cenuşă cotidiană, cu vigoare, sensibilitate, şarm şi rafinament, pentru a te purta într-o călătorie interioară, fascinantă, trăită cu simţământ, inteligenţă şi spirit înalt.
De la căutări şi vibraţii lăuntrice la concretul tangibil, firesc, prin treceri vii, extrem de subtile, în nuanţe fine, uneori imperceptibile, descoperi poezia sufletului unui poet aproape de desăvârşire, căruia nu îi este străină deloc iubirea în frumuseţea, zbuciumul, neliniştea, paradoxurile şi întrebările ei.
O lume veche şi nouă deopotrivă, călătoare în timp, având memoria clipelor, explozia momentului şi farmecul necunoscut al viitorului, te cheamă să pătrunzi incognito prin gândurile cele mai adânci şi intense ale autorului, în stările emoţionale ce se revarsă precum un imens fluviu, aparent liniştit, dar care în adâncime înglobează o forţă uriaşă de percepţie a realităţii, de înţelegere a sensurilor, având o sensibilitate uluitoare, exprimată prin gesturi, gânduri, cuvinte, imagini sau tăceri, metafore tulburătoare ce-ţi răvăşesc întregul conţinut interior placid plasat într-o lume ternă şi blazată, în care trăirea, emoţia şi iubirea tind să fie privite ca fiind în afara spiritului vremii.
Această carte este un dar, făurit din esenţe nobile, extrem de valoroase, care de la primul vers provoacă un miracol în fiinţa celui ce citeşte, îl reînvie sufleteşte, îi stârneşte căutările interioare, dezlănţuie emoţii, determină întrebări, caută răspunsuri frământărilor, ia rolul unui maestru în iubire şi a unui duhovnic în iertare, e un dascăl al preţuirii timpului şi mai presus de orice este o imensă şi vie lecţie de viaţă.
Poemele sunt scrise într-un stil ce restabileşte hotarele, total nou, unic, într-un ritm propriu şi o imagine complexă, ascunsă în extrem de frumoasa simplitate. Lipsa semnelor de punctuaţie te implică în structura poemului nu doar la nivelul frazei poetice, ci şi la nivel emoţional, ce tinde până la extrasenzorial.
Imaginaţia îţi este pusă la încercare, iar odată deschis cufărul acesta plin de scrisori, cărora le simţi miresma şi textura, zarurile sunt aruncate. Nu te poţi abţine în a te strecura prin cuvinte şi dincolo de cuvinte, în lumea spiritului, în lumea sufletului, lume care în mod sigur, prin mesajul transmis cu forţă şi vitalitate în fiecare vers, va face să-ţi pierzi indiferenţa şi imunitatea faţă de emoţie.
Fiecare poem este asemenea unei spovedanii profunde, poetice, inedite, exprimate curat, clar, limpede, vizual, spovedanie făcută faţă în faţă cu tine, într-o lumină a bătăilor de inimă, într-o linişte şi într-o nelinişte a timpului cu dimineţi sau fără, a nopţilor şi-a zilelor împărţite-n ore, mergând până la nemiloasa secundă ce te determină să conştientizezi a simţi fiecare celulă din tine pulsând în faţa vieţii.
Este o bucurie să regăseşti viu, un univers ce se vrea a fi uitat, îngropat sau spulberat de o societate atât de ciudată, în care valorile morale, sentimentele, frumosul, dragostea, echilibrul, adevărul, tind să fie parcă intenţionat ascunse noilor generaţii.
Manifest al iubirii în ilegalitatea aspră şi rece impusă de cotidianului trăit, această carte este un bulgăre de lumină atins de harul divin.