Criza de identitate a Politiei Romane!
In plina reforma institutionala, Politia Romana (PR), conform unui „model mixt” franco-belgian, urmeaza sa fie "fragmentata" in doua mari „sub-unitati”: "Politia Nationala (PN)", un fel de FBI in SUA si "Politiile Locale" (PL), zonale, un fel de Politie statala in SUA, care vor coordona activitatile de combatere a infractionalitatii, de combatere a fraudelor relativ la Codul Rutier, precum si de asigurare a ordinii, respectiv, a linistii publice, pe plan local, (zonal), in unitatile urbane sau periurbane care dispun de Politie Comunitara (PC).
Se pare ca modele „pur” francez sau belgian, din pacate, nu pot fi adoptate pentru PR.
Pentru ca Romania pe plan administrativ desi este impartita in „judete”, (exact ca si Franta in „departamente”), ea ramane totusi o tara predominant rurala, pe cand Franta, este urbanizata intr-un procent de peste 95% (in sensul ca localitatile fac parte dintr-o comunitate/regiune sau aglomeratie urbana).
In consecinta, pe de o parte, daca termenul de „Politie Nationala” in Romania poate sa corespunda „oarecum” termenului de „Politie Nationala” (francez), cel de „Politie Municipala” (franceza) in Romania ar fi neadecvat!
In schimb, cel de „Politie Locala” (zonala), conform modelului Politiei belgiene pare sa fie mai „adaptat” avand in vedere modul ei de organizare, de functionare, precum si atributiile acesteia.
Pe de alta parte, din pacate, termenul de „Politie Federala”, un fel de Politie de Stat care „domneste” peste PL (in Belgia sau Germania) nu poate fi nici el introdus in cadrul PR, avand in vedere faptul ca Romania nu este o federatie de state, provincii sau unitati teritoriale, administrativ-teritorial, autonome.
Pe plan administrativ este vorba de o descentralizare a Politiei.
Ministrul de Interne (MI) sustine ca scopul este ca Politia Romana sa-si faca mai bine treaba si sa fie mai aproape de cetateni, atat in ceea ce priveste paza bunurilor, a protejarii integritatii corporale a cetateanului, cat si pentru gestionarea circulatiei pe drumurile (rutiere) publice.
PL va avea posibilitatea chiar sa si gestioneze activitati ale investigatorilor crimelor si fraudelor.
Totodata politistii din cadrul PN vor purta o noua uniforma si vor avea o noua sigla, pentru a se diferentia de colegii lor din Politia Locala.
PL va lucra sub indrumarea si controlul PN in partea de preventie, in timp ce PN va putea interveni la solicitarile PL daca situatie o impune.
I. POLITIA NATIONALA FRANCEZA (PN)
In Franta, Politia Nationala (PN), fiind Politie de Stat (a Statului) este un corp de politie civil ratasat Ministerului de Interne, al Teritoriilor franceze ne-metropolitane (DOM – TOM) si ale Colectivitatilor Teritoriale.
Crearea acestui corp al statului deriva din Declaratia Drepturilor Fundamentale ale Omului si al Cetateanului din 1789 care are o valoare constitutionala.
O definitie a PN a fost data in Art.1. din Codul de Deontologie al PN: „PN isi desfasoara activitatea pe intregul teritoriu national pentru garantarea libertatilor democratice si apararea institutiilor republicii, pentru mentinerea pacii si a ordinii publice, precum si pentru protectia persoanelor si a bunurilor acestora”.
Ulterior, misiunile PN au fost definite de maniera limitativa prin Legea 21 din ianuarie 1995, conform Art.4 :
• Lupta contra violentei urbane, a delincventei si a insecuritatii rutiere
• Controlul imigratiei ilegale si lupta contra muncii clandestine
• Lupta contra drogurilor, a criminalitatii organizate si a marii delincvente economice si financiare
• Protectia teritoriului national contra terorismului si contra persoanelor fizice sau morale (juridice) care pun in pericol interesele fundamentale ale natiunii
• Mentinerea ordinii publice pe teritoriul national
Legea („Sarkozy”) din 29 august 2002 confirma aceste misiuni ale PN.
Denumirea de PN a fost utilizata pentru prima oara in Franta, in perioada „Regimului de la Vichy” (in timpul celui de-al doilea razboi mondial) conform cu Lgea din 23 aprilie 1941.
Aceasta lege plaseaza Politia Municipala (PM) sub autoritatea Prefectului in locul Primarilor (mai putin in cazul politiei pariziene aflata deja sub autoritatea Statului dupa Colbert si Gabriel Nicolas de la Reynie).
Structurile Politiei pe atunci sunt destul de confuze si neclar definite: PJ (Politie Judiciara), RG (Informatii Generale) si SP (Securitate Publica), teritoriul national fiind divizat la scara administrativa in trei mari diviziuni: Regiunea (asociata Prefectului regiunii), Districtul (departamentul, judetul in Romania, Prefectului) si Circumscriptia (Comisarului)
Aceasta structura se pastreaza atat in timpul Republicii a IV-a (1944 – 1958) cat si in prezent, in timpul Republicii a V-a (din 1958).
Administratia este inlocuita in 1944 prin SN (Securitatea Nationala) si in sfarsit, Legea din 10 iulie 1966 permite crearea PN, incluzand si PPP (Prefectura de Politie – Paris) creata prin Legea din 9 iulie 1964.
Incepand cu mijlocul secolului XX si pana in 1984, PN participa la „AMU (Ajutor Medical de Urgenta)” cu „componentele” sale „PS (Police – Secours)”, astazi insarcinte cu aceste misiuni serviciile „SP (Sapeurs – Pompiers)”, a pompierilor.
Insa unitati speciale ale PN cum ar fi CRS (Corpul Republican de Securitate) participa si acum in actinule de salvare ai celor rataciti (sau decedati) in munti sau ai celor aflati in pericol (de moarte) in apele teritoriale ale plajelor nationale.
PN apartinand Ministerului de Interne, in cadrul caruia constituie una din directii principale, DGPN (Directia Generala a Politiei Nationale) ea este formata din:
• DCSP (Directia Centrala a Securitatii Publice, 78.000 de functionari)
• DCCRS (Directia Centrala ale Companiilor Republicane de Securitate), care intervine in cazul manifestatiilor (sociale sau sportive), de mentinere a ordinii publice sau in cazul protectiei civile (15.000 de functionari)
• DCPAF (Directia Centrala a Politiilor Aerului si ale Frontierelor) este insarcinata cu paza si protectia frontierelor atat in aer cat si pe apa, respectiv, uscat, cu controlul imigratiei legale si ilegale, avand ca misiuni: lupta contra imigratiei clandestine, controlul frontierelor, securitatea generala a porturilor si aeroporturilor, culegere de informatii (8.400 de functionari)
• DCPJ (Directia Centrala a Politiei Judiciare) are ca sarcini lupta contra violarii drepturilor si libertatilor democratice ale cetatenilor, precum si lupta pentru apararea bunurilor acestora, investigatii in cazul disparitiilor nejustificate (rapire, sechestare de persoane), represiunea traficului de arme, explozive cu distrugere in masa, cautarea persoanelor aflate sub UG, contra escrocheriile internationale, contra proxenetismului, contra traficului de bunuri culturale, contra traficului de vehicule furate si a documentelor administrative, contra terorismului si finantarii acestuia, a traficului de stupefiante, contra spalarii banilor si a evaziunilor fiscale, contra falsificarii banilor, contra cybercriminalitatii si fraudelor bancare
• DCRI (Directia Centrala de Informatii Interne, devenit pe 12 mai 2014 DGSI/Directia Generala de Informatii Interne, 4.000 de functionari (a se vedea pentru detalii si articolul autorului: „Edvige & Cristina o baza (de date) al spatiului DCRI”: http://necenzuratmm.ro/dezvaluiri/42042-edvige-cristina-noile-fisiere-al-directiei-centrale-de-informatii-interene-francez-dcri.html) are ca misiuni, in principiu, cele care au fost indeplinite in trecut de catre DST (Directia de Supraveghere a Teritoriului), respectiv RG (Informatii Generale) : prevenirea si lupta contra spionajului strain pe teritoriul national si culegerea de informatii despre strainii care rezida pe teritoriul national, prevenirea si lupta contra terorismului, precum si lupta contra orcarui act care «poate aduce prejudicii autoritatii statului, secretului de aparare nationala sau patrimoniului economic national», supravegherea comunicatiilor si lupta contra cybercriminalitatii, supravegherea miscarilor sociale, ale grupurilor sau organizatiilor subversive violente, precum si ale fenomenelor sociale care pot avea ca obiective amenintari la adresa securitatii statului.
In afara de analiza fenomenelor si miscarilor sociale, toate celelalte misiuni ale DCRI, sunt considerate SD (« Secret de Aparare ») !
• DAPN (Directia Administratiei PN) asigura gestiunea mijloacelor financiare, materiale si umane puse la dispozitia PN. Ea este insarcinata cu recrutarea, pregatirea si gestionarea carierelor functionarilor PN si gireaza programele imobiliare, proiectele financiare, informatice, sistemele de comanda si de telecomunicatii, precum si pune in aplicare programele de cercetare tehologica a PN. In plus, ea asigura si programele individuale de asistenta si colective ai functionarilor PN (800 de functionari)
• DFPN (Directia de Pregatire – Formare a PN, 3.200 de functionari), este responsabila cu pregatirea si formare tuturor functionarilor PN. Ea supervizeaza, scolile si CPF (Centrele de Pregatire – Formare) ai functionarilor PN: ENSP (Scoala Nationala Superioara de Politie), ENSOP (Scoala Nationala Superioara a Ofiterilor de Politie), INSP (Institutul National de Politie Stiintifica)
• SCTIP (Serviciul de Cooperare Tehnica Internationala a Politiei, 243 de functionari de politie, distribuiti pe toate continentele), este un serviciu activ al DGPN care aduce o contributie directa securitatii interioare, avand ca misiuni: coperarea operationala, constand in culegerea, analizarea si transmiterea de informatii privind securitatea statului cu precadere in domeniile terorismului, traficului de stupefiante, imigratie ilegala si crima organizata; cooperarea tehnica, constand in elaborarea si punerea in aplicare a PPF (Programelor de Pregatire si Formare), a SS (Seminariilor de Studii), a furnizarii echipamentelor tehnico–stiintifice necesare PN in stransa colaborare cu functionare PN si JN (Jandarmeria Nationala, subordonata Ministerului Apararii Nationale); cooperare institutionala, constand in participarea expertilor functionari PN la anchetele si investigatiile de dimensiuni internationale, sub egidele ONU sau UE
• SPHP (Serviciul de Protectie ai Inaltilor Functionari si Personalitati Publice, 600 de persoane), este un serviciu special al DGPN care asigura securitatea inaltilor functionari francezi din aparatul de stat (fosti sau actuali sefi ai statului, oameni poltici, etc.) si ai inaltilor oaspeti straini care viziteaza Franta la invitatia Presedintelui Statului, Primului Ministru, respectiv, securitatea delegatiilor oficiale franceze in strainatate si ale celor straine in Franta, etc.
• IGPN (Inspectia Generala al Politiei Nationale), numita si „Police de Police” („Politia Politiei”) este serviciul abilitat al DGPN care controleaza activitatiile tututor directilor DGPN. Ea are urmatoarele misiuni: controlul inopinant ai serviciilor de politie; supravegherea respectarii Codului de Deontologie de catre functionarii PN, in cadrul carei efectueaza anchete administrative si judiciare si efectueaza studii, respectiv, face recomandari DGPN pentru ameliorarea functionarii serviciilor sale. Trei servicii exerseaza aceste competente la nivel regional, cu sediile implantate in marile metropole franceze: IGSP (Inspectia Generala a Serviciilor, Paris) care este o directie a PPP (Prefectura de Politie – Paris) cu competenta in zona „coroanei pariziene mici” (departamentele: Hauts de Seine, Seine Saint Denis, Val de Marne); DRDM (Delegatie Regionala de Disciplina, Marsilia), avand competenta in regiunile Provence-Alpes-Côte d'Azur si Languedoc-Roussillon; DRDL (Delegatia Regionala de Disciplina, Lyon), avand competena in regiunile Rhône-Alpes si Auvergne.
Oficial, Seful IGSP este adjunctul DGPN.
PN se afla sub autoritatea Directorlui General al PN, Frédéric Péchenard (din 23 mai 2007), numit de catre Consiliul de Ministrii, inlocuindu-l in aceasta functie pe Michel Gaudin.
DGPN dispune ea insasi de unitati speciale care afla sunb comanda directa al Directorului Genral al PN:
• RAID (Unitate speciala/de elita de lupta, in special, antiterorista, de Cautare, Asistenta, Interventie, Descurajare, a se vedea pentru detalii articolul autorului: „Adio Charlie”: http://necenzuratmm.ro/editorial/46378-adio-charlie.html )
• UCLAT (Unitate de Coordonare al Luptei Anti-Teroriste)
• SSMI (Serviciul de securitate al Ministerului de Interne)
• SCA (Serviciul Central de Automobile)
• SICOP (Serviciul de Informatii si Comunicatii al PN)
• SVOPN (Serviciul de Supraveghere Operatinala a PN)
• MILAD (Misiunea de Lupta Anti-Drog)
• DAV (Delegatia pentru Sustinerea Victimelor)
Michel Godin este Prefectul PPP din 23 mai 2007.
PPP (35.000 de functionari) are urmatoarele sase Directii de Politie:
• DPUP (Directia Politiei Urbane de Proiximitate)
• DOPC (Directie de Ordine Publica si de Circulatie)
• DRJP (Directia Regionala a Politiei Judiciare) cu competenta in regiunea pariziana („coroana mica”, departamentele: Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis et Val-de-Marne)
• DRPP (Directia de Informatii a PP)
• DOSTL (Directia Operationala a Serviciilor Tehnice si Logistice)
• IGSP (Inspectia Generala a Serviciilor) cu competenta la Paris si regiunea pariziana „coroana mica” Controlul PN
Functionarii PN pot comite greseli profesionale mai mult sau mai putin grave, infractiuni sau alte acte contrare Codului de Deontolgie, cu consecinte mai mult sau mai putin dramatice !
In materie judiciara si cvila, calitatea de functionar insarcinat cu o misiune publica este considerata ca circumstanta agravanta in cazul unei infractiuni comise.
Functionarii PN sunt anchetati (cercetati penal) pentru aceste infractiuni si sunt sanctionati prin lege atat de catre juridictia penala cat si pe cale administrativa de catre CD (Consiliul de Disciplina) al DGPN.
Exista doua mari servicii de control ai functionarilor PN insarcinate sa ancheteze si sa instruiasca dosarele celor care comit infractiuni in raport cu Codul de Deontologia a DGPN:
• IGSP (Inspectia Generala a Serviciilor, Paris) cu competenta la Paris « coroana mica » pariziana
• IGPN (Inspectia Generala a PN) cu competent ape restul teritoriului national francez
In afara de aceste doua servicii exista si o CNDS (Comisie Nationala de Deontologie a Securitatii), ablitata sa studieze toate dosarele de infractionalitate comise de catre fortele de securitate publice sau private.
Ea publica un raport anual in care mentioneaza anchetele (investigatiile) facute in cursul anului, rezultatele lor, precum si recomandarile ei.
Ea se adreseaza direct Ministerelor : de Interne, de Aparare si de Justitie.
Categorii de functionarii PN
In cadrul PN activeaza patru tipuri de functionari :
• Personalul Activ (« politisti », 145.000 si « auxiliari (aduncti) de securitate », 15.000), este impartit in trei categorii: 1. CCD (Corpul de Conceptie si Directie), format din Directorul Serviciilor Active, IG Inspector General, Controlor General, Comisar de Divizie/Comisar Sef de politie), Comisar de Politie; 2. CC (Corpul de Comanda), format din Comandant de Politie/Subcomisar/Maior, Capitan/Inspector sef de Politie, Locotentent/Inspector de Politie ; 3. CDA (Corpul de Incadrare si Aplicatie), format din Brigadier-Major de Politie, Brigadier-Sef de Politie, Brigadier de Politie, Sub-Brigadier de Politie (nefiind un grade ci o functie, pentru « Gardiens de la Paix » aflati in esalonul 6) si « Gardiens de la Paix » (Agenti responsabili cu ordinea publica), Auxiliari (Adjuncti) de securitate (din 1997 recrutati pentru cinci ani maximum de catre Prefecturi), Cadetii Republicii (din 2005 care pregatesc concursul national pentru integrarea PN)
• Personalul Administrativ (12.000), este impartit in patru corpuri ierarhice : Corpul de Directie - Categoria A (atasatii administratiei Internelor si al DOM – TOM, de 1 la ianuarie 2007, precum si fuziunea corpurilor atasate al Ministerului de Interne), Corpul de Incadrare Medie – Categoria B (secretarii administrativi), Corpul de Executie – Categoria C1 (adjuncti administrativi clasa 1), Corpul de Executie – Categoria C2 (adjuncti administrativi clasa 2)
• Personalul Stiintific (1.100), este impartit in : Ingineri de Laborator, Tehnicieni ai PST (Politiei Stiintifice si Tehnice), Agentii Speciali ai PST
• Personalul Tehnic (2.700)
Vehicule ale PN
• Berline
o Citroën Xsara
o Citroën Jumpy
o Citroën C8
o Ford Mondeo MkIII, MkIV
o Peugeot 307
o Peugeot 308
o Renault Mégane I, II
o Renault Scénic I, II
• Camioane si utilitaire
o Citroën Jumper
o Ford Transit
o Peugeot Boxer
o Renault Trafic II
o Renault Master I, II
• Motociclete o BMW R1150
o Yamaha FJR 1300
o Yamaha TDM 900
Arme in dotare ale PN
• Pistoale automate Sig-Sauer SP 2022
• Pistoale Rr 51 Police (calibre 7,65)
• Revolvere Manurhin F1/X1
• Pusti FAP Beretta
• Pistoale mitraliera Beretta MP12 SD
• Fumigene - Lacrimogene Cougar
• Pistoale Taser X26 (a se vedea pentru detalii si articolul autorului din Ziarul Politia Capitalei: Pistoale Tasser X26 cu camera video incorporate: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2014/03/pistoale-taser-x26-cu-camera-video.html)
• Alte arme letale si neletale clasate « secret de aparare » !
Conform CPP (Codului de Procedura Penala francez), PJ (Politia Judiciara) se afla sub tutela Procurorului Republicii, al Procurorului General si sub controlul Camerei de Instructie. Cand un JI (Judecator de Instructie) este desemnat (numit) pentru instruirea unui dosar penal (corectional sau criminal), de catre un Procurorul al Republicii, functionari PN selectionati de catre acesta din urma vor face investigatile sub comanda si autoritatea lui.
Fiecare functionar al PN, obine la terminarea studiilor o calificare judiciara in functie de gradul pe care il are (in functie de gradul sau) :
• APJA (Agent de PJ Adjunct), conform art.21-1ter CPP (pentru Auxiliarii/Adjunctii de securitate) si conform art.21 CPP (pentru « Gardiens de la Paix »/Agenti Responsabili cu ordinea publica)
• APJ (Agent PJ), conform art.20 (dupa o examinare suplimentara) pentru “Gardiens de la Paix” (Agenti responsabili cu ordinea publica)
• OPJ (Ofiter de PJ), conform art.16. CPP (pentru Ofiteri si Comisari de Politie)
Mentionam ca, printre functionarii PN, Comisarii de Politie pot exersa in egala masura si functii de magistrat in calitate de OMP (Ofiter al Ministerului Public) sub autoritatea Procurorului Republicii.
Desi numarul functionarilor PN care mor la datorie este in scadere (in anii 80 peste 20/an, incepand din anii 90 numarul lor se stabilizase la 10-15/an), totusi crimanitatea organizata, in special in marile metropole franceze, precum si in ariile lor metropolitane conduce la un numar ridicat de victime, cu mult peste media nationala.
Putem mentiona si faptul ca numarul sinuciderilor in randul functionarilor PN este mult mai mare decat media nationala in randul populatiei civile. Printre marile sindicate de Politie mentionam : “UNSA Police”, “Alliance Police”, Sindicatul General al Politiei, “Sinergie Ofiteri”, “SNOP” (Sindicatul National al Ofiterilor de Politie), “SCPN” (Sindicatul Comisarilor PN), “SICP” (Sindicatul Comisarilor de Politie)
Nota: A se vedea pentru detalii si articolul autorului din Revista „ProLex” a Sindicatelor de Politie din România: „Culoarea politica a Sindicatelor de Politie http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/10/culoarea-politica-sindicatelor-de.html.
II. POLITIA MUNICIPALA FRANCEZA(PM)
Aflata sub autoritatea directa a Primarului, Politia Municipala (PM) franceza (Politia Comunitara in Romania) are importante atributii de politie administrativa, conform articolelor L.2212-2 CGCT (Codul General al Colectivitatii Teritoriale), ca de-altfel si responsabilitatea de a asigura ordinea, siguranta si salubritatea publica.
Conform legislatiei franceze in vigoare, Primarul este OPJ (Ofiter de PJ) cu o competenta teritoriala pe timpul mandatului sau in orasul care l-a ales in aceasta calitate.
CGCT (Codul General al Colectivitatii teritoriale) stabileste cu precizie statutul PM :
« Fara nici un prejudiciu al competentei generale al PN, respectiv, al JN (Jandarmeriei Nationale), agentii PM executa in limita atributiilor lor toate activitatile care tin de competenta primariilor (sau al Primarului), respectiv, prevenirea actelor infractionale, supravegherea ordinii si linistii publice, precum si a salubritatii publice pe teritoriul metropolitan (orasul si aria sa metropolitana/urbana) ».
Agentii PM sunt insarcinati cu intocmirea proceselor verbale privind si contraventiile sau infractiunile comise in raport cu Codul Rutier, ale caror lista este fixata printr-un decret de catre Consiliul de Stat si, pot interveni in conflictele care apar intre locatarii unui imobil, conform articolului L.126-3 din CCH (Codul Constructiilor si al Locuintelor), ei exersand functiile lor in conditiile prevazute in art.21, aliniatul 2° din CPP.
Conform art. L. 2212-5 din CGCT interventia PM are loc intr-un cadru organizat cu celelate forte ale PN si JN si nu poate avea loc decat intre orele 06h00 si 23h00 fara dispozitii speciale (paza unor obiective municipale, supravegherea unor ceremonii sau sarbatori organizate de catre primarie.
Desi aflata sub autoritatea directa a Primarului, PM este sub tutela Ministerului de Interne si se supune controlului IGPN care are dreptul de a verifica organizarea si functionarea serviciilor prestate de catre aceasta.
Conform dispozitiilor art. L.2212-5, aliniatul 4° si art. L.2212-9 din CGCT, pot exista PMI (Politie Municipala Intercomunala) in cazul comunitatilor urbane (intercomunalitati), insa politistii municipali in acest caz, se afla fiecare sub autoritatea Primarului comunei de care el apartine.
Politistul Municipal isi poate exersa activitatea numai dupa agrearea sa de catre Procurorul Republicii, respectiv, Prefectul Departamentului (Judetului) si depune un juramant in fata unui TI (Tribunal de Instanta) sau TGI (Tribunal de Inalta Instanta) caruia el este ratasat.
Procesele verbale pe care el le intocmeste sunt adresate Procurorului Republicii al circumscriptiei sale prin intermediul OPJ al PN in zonele urbane (metropolitane) sau al JN in zonele periurbane (avand in vedere ca teritoriul francez este urbanizat intr-un procent de peste 95%)
In cazul in care interventia lor si circumstantele justifica, PM poate fi inarmata la cererea Primarului care trebuie sa fie aprobata de catre Prefectul Departamentului (Judetului)
In Franta, la ora actuala PM numara 17.973 de ersoane, reprezentan 12,9% din totalul efectivelor aflate pe teren, pe plan national.
PM, dotata cu un code de deontiologie, este oficial recunoscut de catre Ministerul de Interne, ca a treia componenta principala ale fortelor de ordine, dupa efectivele PN si JN.
Politistii Municipali sunt si APJA (Agenti de Politie Judiciara Adjuncti) conform art.21, aliniatul 2° al CPP, fiind insarcinati conform art.L.2212-5 din CGCT cu securitatea, siguranta, salubritatea si linistea publica, iar conform art.73 din CPP au dreptul la interpelari in cadrul flagrantului delict, avand obligatia ca in timp util (in cel mai scurt timp !) sa defere autorul delictului sau crimei OPJ-ului fie al PN, fie al JN, in functie de comptenta lor teritoriala. III. POLITIA DE PROXIMITATE FRANCEZA (PP)
Conform legii din 21 ianuarie 1995 de orientare si de programare relativa la securitate, apare in Franta notiunea de „coproductie a securitatii”.
In 1999, Statul infinteaza un CSI (Consiliu de Securitate Interna) in vederea dezvoltarii unui alt tip de Politie, numita ulterior PP („Politie de Proximitate”) atat in cadrul PN cat si in cel al PM.
La inceput 5 localitati, iar ulterior, 63 de CU (Comunitati urbane) au introdus PP, pentru ca in 2002 sa fie generalizat pe intreg teritoriul national.
PP se caracterizeaza prin faptul ca ea nu este o Politie de tip OP (Ordine Publica) care apara institutiile statului, ceea ce in trecut era asigurat de catre PN.
Ea nu este nicio PI (Politie de Interventie) si nici una de investigatie (Chevènement, 2000), ci o Politie care asigura protectia persoanelor si a bunurilor private (ale cetateanului).
Ea este implantata in Franta din ce in ce mai mult in zonele urbane, in cartiere „sensibile” sub o noua forma de UteQ/Unités Territoriales de Quartier (1) (Unitati Teritoriale de Cartier) al DCSP (Directiei Centrale de Securitate Publica) al PN.
In Romania (2), cresterea si diversificarea formelor de manifestare ale criminalitatii demonstreaza necesitatea unei noi abordari conceptuale a locului si rolului politiei in comunitate.
Tendintele actuale ale infractionalitatii, crima organizata, recrudescenta violentei la nivel individual, intrafamilial si de grup, amploarea faptelor penale de natura economica si a celor care determina accentuarea sentimentului de insecuritate personala, impun o orientare flexibila a strategiilor de actiune necesare activitatii politiei la schimbarile din societate, care influenteaza la randul lor criminalitatea. Ca o consecinta a acestor fenomene este mai mult decat utila o extindere a interesului in relatiile politie-comunitate, urmarindu-se elaborarea unor metodologii de actiune care sa aiba la baza principiile descentralizarii si al stransei interactiuni intre cetateni si politisti, in calitate de coautori ai sigurantei publice.
Aceasta filosofie se bazeaza pe convingerea ca identificarea si diminuarea factorilor care favorizeaza criminalitatea depinde de instituirea unor forme noi de relatii intre politie si persoanele din comunitate, care sa permita acestora din urma participarea activa la stabilirea prioritatilor activitatii politiei si implicarea ei in eforturile de ameliorare a calitatii vietii. Rolul politistului care activeaza in domeniul relationarii cu comunitatea se diferentiaza de cel al politistului traditional prin aceea ca nu se mai ocupa in exclusivitate de combaterea criminalitatii ci isi consacra o mare parte a timpului sau informarii cetatenilor cu privire la misiunile politiei.
Rolul politistului care activeaza in domeniul relationarii cu comunitatea se diferentiaza de cel al politistului traditional prin aceea ca nu se mai ocupa in exclusivitate de combaterea criminalitatii ci isi consacra o mare parte a timpului sau informarii cetatenilor cu privire la misiunile politiei.
Relatiile comunitare presupun un proces de comunicare in dublu sens, care sa exprime atat punctul de vedere al politiei cat si al membrilor comunnitatii in rezolvarea unor probleme de interes comun.
Responsabilitatile in domeniul controlului social trebuie impartite intre comunitate si politie, aceasta din urma reprezentand doar un element esential in cadrul unui sistem general care asigura mentinerea si respectarea valorilor morale.
Eficientizarea activitatii unitatilor de politie necesita impartirea responsabilitatilor acestora in domeniul respectarii legii cu colectivitatile in care activeaza si adoptarea unor strategii de actiune care sa faciliteze participarea lor activa la indeplinirea obiectivelor comune. O politie moderna trebuie sa sprijine si sa coordoneze, sa puna in valoare capacitatea de autoaparare a comunitatii.
Activitatea politistului in cadrul relatiilor politie-comunitate se axeaza pe intretinerea si revitalizarea unor raporturi interumane in cadrul comunitatii si asigura o interventie operativa si eficienta impotriva faptelor antisociale si a autorilor acestora.
In consecinta, s-a conturat un nou concept si anume acela de "politie de proximitate", care reprezinta de fapt un parteneriat intre politie ca institutie care realizeaza mentinerea ordinii si linistii intr-o societate, veghind la respectarea valorilor morale ale acesteia pe de o parte, iar de cealalta parte chiar comunitatea respectiva in calitate de beneficiar al ordinii mentionate, dar si de contribuabili la mentinerea acestora.
Politistul de proximitate isi dedica activitatea consilierii si informarii cetatenilor cu privire la prevederile unor acte normative, la modalitatile prin care acestia pot evita sa devina victimele unor infractiuni, sau autori ai unor fapte penale, avand in acelasi timp si abilitati de cercetarea, documentarea si rezolvarea unor fapte penale.
Atributii
Realizeaza cunoasterea populatiei, sub aspectul numarului locuitorilor, structurii, obiceiurilor si traditiilor cu caracter local, domiciliului si resedintei;
Este prezent în fiecare zi minim 6 ore pe jos în cartier pentru ca cetatenii sa il poata aborda;
Este prezent în fiecare zi minim 6 ore pe jos în cartier pentru ca cetatenii sa il poata aborda;
Stabileste contacte permanente cu administratorii asociatiilor de proprietari, factorii responsabili din cadrul unitatilor de invatamant, societatilor comerciale, organizatiilor neguvernamentale, administratiei publice locale pentru identificarea factorilor de risc privind ordinea publica si siguranta cetateanului si stabilirea masurilor comune de prevenire si combatere a faptelor antisociale;
Participa la sedintele asociatiilor de proprietari si la alte evenimente din cartier;
Consiliaza cetatenii care fac parte din categoriile cu grad inalt de risc din punct de vedere al victimizarii;
Mediaza si rezolva amiabil conflictele interumane;
Mediaza si rezolva amiabil conflictele interumane;
Formeaza sau participa la ateliere, care au ca obiect de activitate imbunatatirea sigurantei publice si personale;
Recepteaza problemele populatiei si impreuna cu institutiile abilitate stabilesc masuri pentru rezolvarea acestora;
Atrage si mobilizeaza cetatenii in derularea unor programe de prevenire a criminalitatii in cartiere pe baza de voluntariat;
Rezolva reclamatiile si sesizarile cetatenilor, ce nu au caracter penal si nu presupun aplicarea de sanctiuni contraventionale, care privesc:
- stari conflictuale;
- tulburarea linistii publice în unitatile de învatamânt, asociatii de locatari,
- societati comerciale, etc.;
- fapte antisociale ale caror victime sunt persoane cu probleme sociale (minori, batrâni, persoane cu handicap sau afectiuni neuropsihice, etc);
Celelalte sesizari si reclamatii ale cetatenilor, din competenta formatiunilor de ordine publica, vor fi solutionate de catre ofiterii din cadrul birourilor sau sefii sectoarelor de siguranta publica.
Colaboreaza cu mass-media pentru ameliorarea sigurantei publice;
Efectueaza acte de constatare si sanctionare numai în cazul infractiunilor si contraventiilor flagrante;
Intretine permanent relatii de colaborare cu politistii din formatiunile operative privind evolutia situatiei operative din sectorul de activitate, tine zilnic evidenta evenimentelor înregistrate si prezinta conducerii rapoarte privind activitatile desfasurate, problemele cu care se confrunta populatia si propuneri de îmbunatatire a muncii;
Zilnic analizeaza evenimentele înregistrate în sectorul de responsabilitate, pe care le prezinta sefilor si le evidentiaza pe harta criminogena.
Directii Prioritare
Misiunile politiei de proximitate sunt definite in functie de nevoile cetatenilor.
Politia trebuie sa cunoasca foarte bine aceste nevoi pentru a fi capabila sa le solutioneze.
Formele care pericliteaza securitatea publica, cauzele si conditiile favorizatoare variaza de la un cartier la altul si evolueaza de-a lungul timpului.
La fel trebuie sa evolueze si metodele de combatere a acestor acte.
Eficacitatea in acest domeniu cere sa fie indeplinite trei exigente majore:
- politie care sa comunice cu populatia;
- o politie care sa colaboreze cu toate institutiile care au atributii pe linia securitatii publice;
- stabilirea cu comunitatea de masuri optime pentru solutionarea problemelor acestora.
Responsabilizarea pe un teritoriu determinat
Rolul central al politistului de proximitate, capacitatea sa de initiativa la care se face apel, comunicarea pe care trebuie sa o stabileasca cu publicul, toate acestea au condus la introducerea in cadrul politiei a unor noi metode de lucru si organizare.
Politistul de apropiere isi exercita, prin natura sa, activitatea zilnica si responsabilitatea pe un teritoriu bine determinat (un cartier, o strada).
In acest sens, politistii de proximitate (apropiere) au fost desemnati din randul politistilor cu experienta care dispun de reale capacitati de comunicare cu publicul.
Anticiparea evenimentelor
Un lucru esential este acela ca politistul de proximitate nu se foloseste de mijloace represive pentru a obtine informatia si prognozeaza evenimentele fata de care intervine prin mijloace necoercitive.
Trebuie spus faptul ca nu vor putea fi evitate niciodata toate situatiile care impun folosirea fortei, insa politia de proximitate urmareste tocmai reducerea acestui gen de interventie, punand accentul pe convingerea individului.
Printr-o buna cunoastere a situatiei operative din sectorul de competenta, printr-o evaluare permenenta a riscurilor care se manifesta, putem in buna masura sa prevenim, chiar sa actionam inaintea producerii evenimentului nedorit.
O Politie prezenta mai mult in mijlocul publicului
Acest obiectiv indraznet este o dorinta mai veche insistenta si legitima a cetatenilor fiind justificata mai ales de faptul ca exista cartiere sau zone unde absenta politistilor sporeste sentimentul de insecuritate.
Tocmai de aceea prezenta politistilor, mai ales in zonele si la orele in care riscul de agresiune se manifesta evident, are o dubla functie si anume determina o sporire a increderii cetatenilor in politie si permite, in acelasi timp, o mai buna cunoastere a situatiei operative, de care se va tine cont la repartizarea in teren a efectivelor (in functie de harta criminalitatii pentru fiecare zona).
Politia de proximitate, constienta de faptul ca reusita depinde de calitatea relatiilor cu populatia, ia toate masurile necesare pentru ca primirea publicului sa se faca in conditii cat mai bune, respectand intimitatea cererii, in acelasi timp asigurand operativitate in rezolvarea acestora, acordand o atentie deosebita persoanelor mai vulnerabile, care pot deveni mai usor victime (copii, victime ale violentei intrafamiliale, ale agresiunilor sexuale, persoanelor in varsta, turistilor straini, etc.).
Cooperarea cu alte institutii
Plecand de la ideea de parteneriat, toate institutiile incepand cu familia, scoala, biserica, serviciile sociale si grupurile comunitare si terminand cu politia sunt elemente esentiale ale unui sistem general care asigura mentinere si respectarea valorilor morale, ele trebuind sa actioneze concret pentru mentinerea ordinii intr-un stat de drept. In vederea realizarii unui parteneriat benefic pentru ambele parti, se vor incheia protocoale de colaborare cu toate institutiile cu atributii in domeniul mentinerii climatului de siguranta publica, respectiv Primarii, Garda Financiara, Protectia Consumatorului, Inspectoratul de Sanatate Publica, etc.
IV. POLITIA FEDERALA BELGIANA (PF)
Dupa reforma din 7 decembrie 1998, PB (Politia Belgiana) urmeaza sa fie structurata pe doua nivele fundamentale, PFB - Politia Federala (Belgia fiind un Stat federal, Monarhie Parlamentara Federala, compusa din trei regiuni: Regiunea Bruxelles, Regiunea Walonia, Regiunea Flamanda) si PLB – Politia Locala, responsabila cu combaterea infractionalitatii si reprimarea violentei in cele 196 de zone in care tara este impartita teritorial.
PFB are competenta pe intregul teritoriu federal belgian, ea aflandu-se sub autoritatea ”Comisarului Genral” al Belgiei si este format dintr-un CG (Comisariat General) si trei DG (Directii Generale) :
• DGPA (Directia Generala a Politiei Administrative)
• DGPJ (Directia Generala a Politiei Judiciare)
• DGG (Directia Generala a Gestiunii).
Comisariatul General (CG)
Printre alte servicii atasate Comisarului General (actualmente Fernand Koekelberg), CG este format din patru directii principale:
• DCPI (Directia Cooperarii Politienesti Internationale) care se ocupa cu cooperarea intre PFB si Politiile altor state, precum si cu organizatii politienesti cum este EUROPOL si INTERPOL. Ea este responsabila deasemenea cu trimiterea in misiuni externe ai functionarilor de politie al PFB.
• DRPL (Directia Relatiilor cu Politia Locala)
• DIPO (Directia Informatiilor Politienesti Operationale) care poseda numeroase misiuni in cadrul informatiilor operationale (gestiunea bazelor de date nationale si al registrului central de arme, semnalmentele nationale si internationalete, furnizarea de statistici criminakle, etc)
• DUS (Directia Unitatilor Speciale) care printre altele este insarcinata cu infiltratiile (sub acoperire) ale functionarilor de politie ai PFB in diferite misiuni, cu supraveghere specializata, cu protectia martorilor, cuidentificarea victimelor, cu ascultarile telefonice, etc.
Printre altele, CG dispune de o DCAD (Directie de Coordonare si Sprijin Deconcentrat) in fiecare arondisment (sector) judiciar, care se afla sub autoritatea unui DCA (Director Coordonator Administrativ), ele sprijinind si coordonand actiunile PA (Politiei Administrative) implicand mai multe zone ale PLB si eventual ale PFB.
DGPA (Directia Generala a Politiei Administrative), printre altele, atasat Directorului General al Politiei Administrative (secretariat, directie a operatiunilor, etc.,) este compusa din diferite directii specializate printre care mentionam:
• Detasamentele insarcinate cu protectia Familiei Regale, al Palatului Regal precum si misiunile Politiei de pe langa SHAPE.
• DAH (Directia Politiei Rutiere) insarcinata cu controlul traficului rutier pe marile axe de transport rutier nationale si autorute
• DAC (Directia Politiei pe Caile de Comunicare) insarcinata cu controlul traficului pe caile de transport navigabile, caile de transport feroviare, controlul frontierelor si al imigratiei.
• DAR (Directia Rezervei Generale) care pune la dispozitia PLB si PFB material si personal pentru operatiunile de anvergura in scopul mentinerii ordinii publice, pentru intarirea patrulelor in situatii speciale, pentru transferurile de fonduri importante sau ai detinutilor clasati periculosi, etc.
• SAC (Serviciul de Sprijin Canin) care furnizeaza cainii specializati in anchetele desfasurate de catre autoritatile judiciare
• SSA (serviciul de Sprijin Aerian) care furnizeaza mijloacele de transport aeriene pentru supravegherea evenimentelor de mare amploare (manifestatii busoane pe mari artere rutiere sau autorute, etc.), pentru cautarea persoanelor disparute sau suspecte, pentru tansmiterea de imagini video, etc.
DGPJ (Directia Generala a Politiei Judiciare), este organizata in DC (Directii Centrale) si PJF (Directii Judiciare Descentralizate ale Politiei Judiciare Federale) pentru fiecare arondisment (sector, circumscripitie) judiciara, totalitatea lor reprezentand majoritatea personalului DG.
Sunt membrii PJF in principiu care efectueaza munca de teren si in special anchetele dificile, de mare complexitate.
Competenta PJF este foarte vasta, ea intervenind in rapiri sau sechestrari de persoane, luare de ostateci, rackete, atentate cu bomba, incendii, falsificare de bancnote, carjacking si homejacking, hold-up-uri/jafuri armate, omucideri si asasinate, amenintarile oamenilor politici si ai magistratilor, ai oamenilor legii si ai martorilor, in fenomenele sociale de coruptie, delincventa economica, financiara, sociala si fiscala, orgaznizate, spalarea banilor, escrocherii financiare, in criminalitatea informatica (cybercriminalitate), in traficul de droguri sau de arme la nivelul crimei organizate, in activitatile teroriste, in activitati sectare, etc.
Arondismentele (circumscriptiile) judiciare poseda in egala masura organisme CIA (Centre de Informatii de Arondisment) care se ocupa cu centralizarea si tratamentul informatiilor judiciare.
DGG (Directia Generala a Gestiunii), ofera servicii atat PFB cat si PLB, competentele sale acoperind gestiunea de personal, recrutarile, serviciul juridic, relatiile interne, prevenirea si protectia muncii, pregatirea – formarea, sprijinul logistic, serviciul medical, etc.
V. POLITIA LOCALA BELGIANA (PL)
Fiecare zona de Politie Locala acopera teritoriul unei sau a mai multori comune, care este dirijata de catre un ”Colegiu de Politie” format dintr-un „burgmester” sau mai multi daca este vorba de o comunitate formata din mai multe comuni, fiecare „burgmester” reprezentand circumscripitia caruia apartine.
Colegiul de Politie este autoritatea administrativa al Politiei Locale!
Acest colegiu, (ca organ executiv), ia toate deciziile in ceea ce priveste gestiunea executiva a serviciului de Politie sub supravegherea unui Consiliu de Politie format din membri Consiliului Comunal de Politie (sau membri ai Consiliilor Comunale in cazul unui grup de comune).
Fiecare zona (arondisment, circumscripitie) este plasata sub autoritatea unui „Sef de Corp” (al Politiei, Seful Politiei Locale) numita de catre Rege (indirect, prin intermediul Ministrului de Interne) la propunerea Colegiului de Politie (sau al „bourgmester”-ului) pentru un mandat de 5 ani, renuvlabil.
Acest „Sef de Corp”, fiind un politist, este insarcinat cu organizarea intregii activitati al corpului de Politie Locala al zonei.
Corpul Politiei Locale (talia careia variaza in functie de populatia zonei, de la 50 pana la 2500-2600 de politisti) este insarcinat cu toate misiunile politiei teritoriale din zona.
Aceste misiuni sunt: sesizari - reclamatii – plangeri, Politia de Cartier (a se vedea si UTeQ – Franta), intampinarea victimelor infractiunilor, interventie, anchete – cercetari penale si mentinerea ordinii, incluisiv pe drumurile publice (circulatia rutiera).
Serviciile de Politie in Belgia sunt controlate de catre doua organisme: CPCSPB (Comitetul Permanent de Control al Serviciilor de Politie) si IGPFPLB (Inpectia Generala al Politiei Federale si al Politiilor Locale).
CPCSPB este un organism independent al Politiei care depinde de Ministerele de Justitie si de Interne.
El controleaza in special modul in care functionarii de Politie, atat cei de la PFB cat si cei de la PLB isi fac datoria fata de cetateni.
Politia belgiana, nu este constituita numai din politisti si nici activitatile pe care acesta desfasoara nu sunt in exclusivitate de politie, personalul fiind impartit in doua mari categorii:
• Cadre Operationale apartinand Serviciului Operational: Cadre-Agenti, Cadre de Baza, Cadre Medii si Cadre-Ofiteri
• Cadre Administrative apartinand Serviciului Administrativ si de Logistica (CALog) cu nivelurile de incadrare A, B, C si D, in principiu angajati civili insarcinati cu activitati nepolitienesti.
_________________________
Initial,UTeQ-urile au fost implantate in mediul urban, in general in marile metropole franceze, in cartierele « sensibile » (cu grad ridicat de infractionalitate), ca Paris-Ile de France, RULyon (Regiunea Urbana Lyoneza), MPM (Marseille-Provence-Métropole), Comunitatea Urbana Lille (Lille-Roubaix-Tourcoing- Villeneuve d’Ascq), CUBordeaux, CUToulouse, NCA (Comunitatea Urbana Nice-Cannes-Antibes–Grasse-Coasta de Azur), CUNantes, CUStrasbourg, insa, ulterior ele au aparut si in aglomeratiile urbane de dimensiuni mai mici, indeplinind misiunile Politiei de Proximitate, pentru ca pana in 2011 numarul lor pe intreg teritoriul francez sa ajunga la 100.
Avand « vocatia » de Politie Generala, UTeQ-urile fac parte dintr-un dispozitiv de lupta contra violentelor urbane pentru intarirea coeziunii sociale din cartierele dificile ca si CS-urile (Companiile de Securitate, create in 2003), unitati de lupta ale Politiei Urbane aflate sub directia centrala a securitatii publice din cadrul Ministerului de Interne.
Create in 2008, elle efectueaza misiuni in general « pe jos » in acele cartiere in care ele sunt afectate, iar activitatile lor pot avea si caracter represiv daca situatia o impune, in ciuda faptului ca atributiile lor esentiale constau in culegerea de informatii « pe teren » in urma contactului permanent pe care il au cu populatia zonala.
Primele trei UTeQ, cu un efectiv de 60 de politisti, au fost implantate in aprilie 2008 in cartierele sensibile « Chêne-Pointu », « Bois du Temple » si « Bosquetes » din Clichy-Montfermeil, in cele « Franc-Moisin-Bel Air » din Saint Denis, respectiv, din « Cité 4000 » de la Courneuive (Seine Saint Denis, aria metropolitana pariziana, coroana mica).
UTeQ-urile sunt sustinute de catre CS-93 din Saint Denis (instalata momentan la Bobigny, Paris-aria metropolitana, coroana mica) care a aparut mai tarziu, in septembrie 2008!
Pana atunci, ele se aflau in custodia altor unitati de lupta ca CDI-93 si UMS-93.
Fiecare UTeQ are sediul intr-un CCP (Comisariat Central de Politie, sau « Hotel de Police ») cu exceptia UTeQ de Saint Denis care are sediul la Comisariatul « Sub-Divisonnaire » de la Plaine Saint Denis.
Fiecare UTeQ are sediul intr-un CCP (Comisariat Central de Politie, sau « Hotel de Police ») cu exceptia UTeQ de Saint Denis care are sediul la Comisariatul « Sub-Divisonnaire » de la Plaine Saint Denis.
La comanda ei se afla un gradat al CIA (Corpul de Incadrare si de Aplicare) ca Brigadier, Brigadier Sef sau Brigadier Major.
Pentru a integra o unitate UTeQ, functionarul de Politie trebuie sa fie cel putin “Gardian de la Paix”.
Inainte de titularizarea lui, el trebuie sa stapaneasca:
• tehnicile de lupta IQD (Interventie in Cartierele Dificile)
• utilizarea majoritatii armelor letale aflate in dotarea PN (Politiei Nationale)
• utilizarea a « lanceur de balle de défense » (lansator de proiectile de aparare) de tip
Flash-Ball Cal 40/83 cu munitie de cauciuc fabricata de catre societatea Verney Carron.
UTeQ de Saint Denis are ca director un Brigadier Sef de Politie, secundat de catre un Brigadier de Politie, fiind impartit in doua grupe mari, totalizand 17 functionari de Politie.
Cele doua grupe UTeQ lucreaza simultan intre orele 13h00-21h00, fara luni si sambata, cand numai una dintre grupe este in activitate.
UTeQ de Saint Denis are ca director un Brigadier Sef de Politie, secundat de catre un Brigadier de Politie, fiind impartit in doua grupe mari, totalizand 17 functionari de Politie.
Cele doua grupe UTeQ lucreaza simultan intre orele 13h00-21h00, fara luni si sambata, cand numai una dintre grupe este in activitate.
Duminica este libera pentru ambele grupe.