Proiect pentru un Institut de Formare Strategica
Prin aceasta lucrare EDUGATE dorim sa argumentam necesitatea si utilitatea unui institut de formare strategica care sa instruiasca tineri sau adulti in programe de leadership si management al viitorului.[1][2]
Un astfel de institut este un element important în crearea unui cadru strategic necesar unei politici de dezvoltare nationala si de integrare regionala institut care va trebui sa raspunda la un numar de cerinte clar definite si va trebui de asemenea sa aiba o structura clar definita.
I. Scopurile institutului
Un prim scop al institutului îl reprezinta identificarea tinerilor capabili de a fi integrati într-un program de pregatire care sa vizeze dezvoltarea gândirii strategice, a abilitatilor de leader si a capacitatilor de cooperare si negociere care sa le permita proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra realitatilor politice, sociale, de mediu etc, nationale si internationale.
Membrii institutului vor dezvolta un sistem de antrenament în gândire complexa care sa permita întelegerea de corelatii diverse între fenomene, interdependente si similitudini, germenii unei gândiri strategice care sa poata lua în calcul toate implicatiile nationale, internationale si globale ale diverselor politici pe care le vor initia.
Programele pe care le vor initia vor putea oferi solutii practice pentru probleme locale prin adaptarea la particularitatile si specificitatea fiecarei situatii în parte.
Aceste programe pot fi adaptari ale unor solutii de succes experimentate în alte spatii sau domenii sau pot fi solutii noi care, ulterior vor putea fi adaptate la noi spatii si domenii, prin cercetarea si luarea în calcul a factorilor particulari care conditioneaza aplicarea eficienta a acestora.
Scopul final îl va reprezenta proiectarea de politici si strategii de dezvoltarea ale viitorului.
Aceste politici vor cuprinde un spectru larg începând de la micro-politici organizatorice la nivelul unitatilor productive, educative, administrative etc., si pâna la politici nationale sau regionale.
Aceasta proiectare va trebui sa tina seama de complexitatea factorilor inter-corelati în descrierea unor mecanisme sociale, de evolutia potentiala a evenimentelor si de nevoile de integrare regionala.
II. Necesarul de mijloace tehnice ale institutului
Având în vedere ca membrii institutului se vor ocupa de proiectarea de strategii nationale de dezvoltare, investitiile care vor fi necesare sunt pe masura si au în vedere mai multe directii de actiune.
Vor fi, în primul rând investitii directe în mijloace fixe precum sediul si dotarea tehnica specifice unui institut de cercetare socio-umana, în care îsi vor desfasura activitatea membrii institutului.
În urma selectiei si trainingului de initiere în domeniul studiilor complexe vor fi angrenati în activitate instructori cu abilitati care vor dezvolta programe analitice destinate acestui scop.
Tot ei vor fi cei care vor studia diversi algoritmi de antrenare a gândirii complexe utilizati de alte institutii similare si vor cerceta posibilitatea dezvoltarii unor noi algoritmi.
Specialistii în domeniul pedagogiei, psihologiei, sociologiei, matematicii etc., vor studia stagiile dezvoltarii intelectuale si modalitati variate de optimizare a acestui proces si de trecere de la simplu la complex, de la gândirea în plan micro – pentru sine si grupul apropiat, luând în calcul efectele apropiate ale propriilor actiuni – la gândirea în plac macrosocial cu luarea în calcul a efectelor de grup ale propriilor actiuni si în plan macrosocial în acelasi timp precum si efectele schimbarilor la nivel social asupra diverselor grupuri sau chiar asupra individului caracterizat printr-un anumit statut socio-economic.
În al doilea rând, pentru a furniza institutului personal care sa poata fi angrenat în toata gama de exercitii de antrenare a complexitatii în gândire vor fi necesare o serie de investitii indirecte, la nivelul învatamântului de supradotati.
Sistemul actual de învatamânt este uniformizant si nu ofera posibilitatea unor tineri cu abilitati deosebite sa-si antreneze capacitati ce depasesc o anume curricula scolara.
În general astfel de tineri sunt marginalizati si adesea esueaza prin neintegrare în diverse programe sub nivelul lor de întelegere si dezvoltare intelectuala.
De aceea este necesara dezvoltarea unor programe speciale, de o complexitate crescuta, mai ales a unor programe de leadership care sa permita utilzarea copacitatilor deosebite de care dispun în domeniul strategiilor de dezvoltare nationala.
Un alt domeniu de investitii va fi cel al cercetarilor de simulare a rezultatelor analizelor complexe si a politicilor proiectate.
Verificarea implicatiilor unei strategii asupra fiecarui element cu care interactioneaza sau care este implicat în aplicarea acelei strategii ca reprezenta obiectivul central al acestor cercetari.
Se are în vedere trecerea de la dezvoltarea prin ”încercare si eroare” la dezvoltarea pe complexitate cu cercetarea feed-back-ului fiecarui actor social în urma aplicarii unei anumite strategii, într-un anumit context social si moment al interactiunii socio-umane.
Aceasta simulare pe baza de feed-back va putea elimina erorile provocate de încercarea oricarei strategii proiectate prin similitudini sau prin rationamente care urmaresc, în mare parte, coerenta interna a acesteia si fiabilitatea presupusa sau efectele estimative în plan social, fara un sistem bine pus la punct de simulare a acestor efecte si a fiabilitatii strategiei.
În aceeasi ordine de idei vor fi creati algoritmi de comparare a rezultatelor de pe teren cu cele anticipate de proiecte.
Acestia presupun instrumente de prelevare corecta a datelor, selectare, stocare si analiza statistica urmate de o interpretare a rezultatelor în functie de datele relevante statistic si de prioritatile proiectelor dezvoltate.
Personal specializat va studia algoritmii folositi de institutii internationale ce proiectaeaza globalizarea si va putea adapta acesti algoritmi sau va crea altii noi, în functie de contextul politico-social particular tarii noastre si situatiei geopolitice a acesteia.
Ulterior analizei si compararii rezultatelor vor fi dezvoltati algoritmi de corectare a erorilor observate si omise de simulatoare.
Scopul lor final este autoreglarea politicilor si strategiilor prin luarea în calcul complexitatii fenomenelor implicate in procese, a liniilor generale de perspectiva, si a conditiilor specifice locale.
Vor mai fi necesare investitii în programe de atragere a numerosi specialisti români din diaspora si de formare a unei retele de colaboratori care sa sustina cu cercetarile lor din domenii cât mai variate programele initiate de institut.
Psihologi si sociologi calificati vor studia tehnici speciale de motivare si atragere a personalului calificat din tara si din diaspora, pe ideea “ce putem face noi pentru tara” ori “o natiune dezbinata piere” etc.
Pe masura ce institutul se va orienta tot mai mult spre institutiile statului si dinamica acestora de gestionare a diverselor sectoare sociale, membrii institutului vor dezvolta o serie de proiecte, începând cu selectia problemelor de prima urgenta si a capacitatilor necesare în prima urgenta.
Astfel, institutul devine operational si operativ prin adaptarea la nevoile grupale si societale, la un moment dat, având în vedere ca se va tine seama de o serie de factori de stabilitate interna, determinati pe baza unei selectii riguroase, de cerintele de integrare regionala si dezvoltarea pe nise de evolutie culturala, conform principiului suplinirii de nevoi si oferte pentru societatea în ansamblul careia se urmareste integrarea.
În acest sens, vor fi dezvoltate noi proiecte de formare a unui personal capabil sa abordeze la nivelul de complexitate strategica problemele selectate.
Formarea va urmari dezvoltarea gândirii complexe, pe patternuri comportamentale si culturale ale diverselor grupuri tinta, pentru care vor fi dezvoltate diverse programe.
Ulterior astfel de proiecte de aplicare de programe pe probleme sau grupuri specifice vor urmari îmbunatatirea parametrilor de lucru a diverselor grupuri tinta la nivel local, în corelatie, însa, cu proiectele de dezvoltare de nivel superior, integrate la rândul lor în proiecte de management national.
Aceasta viziune, pe nivele de complexitate va permite atât dezvoltarea unor programe strategice nationale, cât si largirea câmpului ideatic minimal necesar pentru asigurarea capacitatilor de solutionare de probleme concret, imediate.
Vor fi proiectate programe de training sau de restructurare interna care sa permita identificarea de portofolii de solutii pentru diverse probleme care pot sa para, tocmai în viziunea evitarii evolutiei prin încercare si eroare.
Vor fi create baze de date care sa contina seturi de astfel de proiecte care pot fi testate si preluate de grupuri asemanatoare în vederea extinderii metodei la nivel national si international.
Viziunea de ansamblu pe sectorul social national va permite dezvoltarea unor proiecte de evaluare a interferentelor dintre diferiti actori sociali, identificarea si selectia factorilor de risc si, ulterior, gasirea mijloacelor de combatere a acestor riscuri.
În final vor fi oferite proiecte de diagnoza, prognoza si dezvoltare de politici care vor descrie experiente în domeniu si vor permite adaptarea acestora la un cadru diferit cultural, în speta cel românesc si diferitele sectoare sociale ale acestuia.
Politicile vor fi, în principal de ordin statistic, cu date corelate la nivel regional sau mondial, ceea ce presupune investirea în personal capabil sa înteleaga aceste politici si sa le poata adapta si aplica.
III. Contacte
Institutul va mentine legatura permanenta cu institutiile de sustinere si finantare, iar prin raportarea pemanenta la rezultate vor fi justificate noi orizonturi de cercetare.
De altfel integrarea într-un sistem strategic national va permite oricarei institutii de finantare sa beneficieze direct si indirect de pe urma activitatii institutului.
Astfel, prin studierea permanenta a potentialelor surse de antrenament a diverselor grupuri tinta, vor putea fi identificati posibili manageri locali sau nationali care sa dispuna de capacitati deosebite de organizare, pe nivele de complexitate tot mai crescute.
Se va urmari în permanenta feed-back de la beneficiarii programelor si politicilor aplicate si vor fi studiati noi beneficiari potentiali.
Contacte cu unitatile de prezentare a rezultatelor si a modului de lucru.
Aceste contacte vor permite difuzarea experientelor pozitive si a studiilor strategice catre beneficiarii potentiali.
Contacte cu grupurile de experti in evaluare sau diagnoza din tara sau strainatate.
Aceste contacte trebuie sa asigure realizarea de perspective diferite si critice asupra proiectelor realizate, care sa conduca la evitarea erorilor manageriale.
Contacte cu alte institutii specializate in strategii ale organismelor regionale sau internationale.
Aceste contacte vor permite gasirea strategiilor optime care sa asigure alinierea cu succes a României la strategiile generale si globale fara pierderea capacitatilor functionale, ci cu dezvoltarea de capacitati care sa permita aceasta aliniere.
IV. Instrumente de evaluare
Pentru ca institutul sa poata functiona si evolua, se vor ave în vedere o serie de instrumente de evaluare si autoevaluare.
Astfel, se vor utiliza diverse tipuri de evaluari, începând cu cele cantitative ce presupune cuantificari si enumerari de resurse, metode, mijloace si instrumente disponibile.
În continuare, evaluarile calitative vor fi realizate prin studii de teren, oferind date importante despre perticularitatile fiecarui segment social si interdependentele locale cu alte segmente sau cu societatea de ansamblu în care se integreaza.
Cu alte cuvinte, poate fi înteleasa dinamica locala a fenomenelor sociale si modul de adaptare la influentele externe.
Evaluarile statistice vor permite identificarea modului general de raspuns al populatiei la diverse influente, descoperirea de reguli si legi ale interactiunilor sociale iar prin evaluarea permanenta a feed-back-urilor se asigura autoreglarea sistemului, identificarea factorilor de risc, a nevoilor urgente si a posibilitatilor de adaptare.
Tot o nevoie autoreglatoare impune crearea unor instrumente de evaluare prin care sa se verifice tocmai metodele de evaluare folosite.
Acest lucru va permite concentrarea atentiei asupra problemelor ce scapa evaluarilor clasice si identificarea de noi instrumente de evaluare care sa permita detectarea acestora si a cauzelor ce determina ca aceste probleme sa scape evaluarilor clasice.
Ultimul nivel de evaluare este cel al structurilor strategice ce vizeaza, în principal, gradul de acoperire pe probleme, coerenta interna a strategiei si fiabilitatea acesteia într-un anumit context socio-economic si politic.
V. Politici si structuri politice
Având în vedere cele mentionate pâna acum, institutul va putea proiecta urmatoarele tipuri de politici:
· Politici traditional culturale care vor permite mentinerea structurii culturale, crearea de valori specifice culturale si promovarea acestora pentru orice grup etnic prin identificarea acelor linii de stimulare culturala care sa permita dezvoltarea complementara, potrivit necesitatilor si ofertelor fiecarei etnii în parte, într-un cadru teritorial comun;
· Politici de emancipare - restructurare sau redimensionalizare. Aceste politici vor permite crearea unui sistem propriu valoric care sa nu fie contradictoriu cu normele de civilizatie, promovarea oamenilor de valoare culturala si crearea unei oferte culturale pe piata regionala care sa fie compatibila cu aceasta.
· Politici publice. Aceste politici vor permite crearea unor cadre adecvate de functionare a sectoarelor publice, identificarea solutiilor pentru probleme similare folosite in alte culturi si a rezultatelor acestora, creând o piata de solutii compatibile cu legislatia interna si regionala.
· Politici strategice. Aceste politici vor avea in vedere crearea de linii rapide de dezvoltate, integrare regionala, prin gasirea factorilor cheie ce împiedica dezvoltarea si eliminarea acestor disfunctionalitati, sau prin gasirea de nise de integrare regionala în care cultura si experienta nationala sa poata deveni necesara pe plan regional.
· Politici globale si de integrare. Aceste politici vor cauta mijloacele specifice prin care România se poate integra în macrostructuri politice fara a-si pierde identitatea culturala. Politicile vor viza sectoarele legislative, economice, educative, de mediu, sociale, resurse naturale si umane si altele.
Aceasta structura a Institutului va permite formarea de specialisti care pe viitor sa poata fi folositi în managementul politic, economic, de mediu, educativ, social sau al resurselor.
Dar pentru a realiza acest obiectiv, institutul va avea nevoie de grupuri specializate de asemenea in activitati complexe:
· Grupul de administrare a selectiei care va asigura, atât latura de recrutare si selectie a tinerilor cu potential intelectual pentru complexitate problemelor strategice cât si rezolvarea altor probleme de selectie precum: discriminarea si selectarea problemelor urgente, cercetarea si contactarea altor unitati posibile furnizoare de resurse si încurajarea acestora cu proiecte sau programe specifice, evaluari cantitative asupra diferitelor probleme si aprecierea selectiei din unghiul de vedere al specificului cultural;
· Grupul de educatie si training specific va asigura antrenarea în gândire complexa a membrilor institutului, crearea sau depistarea de noi algoritmi privind complexitatea si gândirea complexa (teoria catastrofelor, teoria haosului, fractalii etc.), formarea de specialisti pe grupuri tematice, contactarea de specialisti experti în training intelectual complex.
Tot ei vor face evaluari calitative a progreselor si a diverselor probleme complexe si vor proiecta politici de emancipare pentru diverse grupuri etnice, si pentru membrii programului ce trebuie în final sa aiba suficienta libertate de miscare;
· Grupul de cercetare aplicata care va viza în special programe de aplicatii locale prin cercetare si simulare fenomenologica, luând în calcul de fiecare data particularitatile specifice cazutilor particulare studiate.
Grupul va monitoriza permanent aplicarea unor programe si va realiza o evaluare statistica a rezultatelor experimentelor în vederea dezvoltarii de politici aplicate ce pot fi transferate ân alte domenii;
· Grupul de relatii publice si cercetare a raspunsurilor venite din mass-media se va concentra asupra prezentarii de rezultate, creerii unei retele de colaboratori demni de încredere, difuzarii de metode puse la punct, ceea ce presupune contactarea a diferite unitati de difuzare locala sau regionala.
Feed-back-urile rezultatelor si publicatiilor vor fi evaluate în verderea identificarii de noi tinte pentru politici publice ce vor fi dezvoltate de catre institut;
· Grupul de evaluare si proiectare de politici stategice impuse de aceste evaluari care va avea în vedere evaluarea consecintelor proiectelor implementate, crearea de algoritmi de comparare a rezultatelor acestora, evaluarea interferentelor ce pot sa apara precum si a metodelor de evaluare.
În urma evaluarii si a concluziilor rezultate vor fi proiectate politici strategice, ca o necesitate structurala a sistemului;
· Grupul de analiza a aspectelor macro si a liniilor de politici interne si externe va proiecta politici, ca rezultat final al întregului proces de selectie, instruire, cercetare, difuzare si evaluare.
Ei vor identifica algoritmi de corectare a defectelor observate, vor realiza prognoze si diagnoze la nivel macro, vor întretine legaturi cu alte institutii specializate în strategii si vor evalua structurile strategice existente sau dezvoltate de institut si gradul acestora de acoperire pe probleme.
Rezultatul final va fi dezvoltarea si aplicarea de politici globale si de integrare regionala.
Acesti specialisti vor fi antrenati sa faca fata unor probleme complexe si sa gaseasca solutiile optime pentru acestea. Un exemplu de astfel de antrenament specific este urmatorul:
Pentru sectorul politic urmatoarea lista va identifica o parte din potentialele intelectuale de gândire complexa necesare în gasirea de solutii legislative adecvate.
Circuitele expuse mai jos vor permite conectarea informatiilor din domenii variate permitând determinari cauzale si gasirea de solutii specifice ce vor solicita toate cele sase unitati ale Institutului in crearea materialului de lucru necesar :
- Perceptia în cultura locala a calitatii vietii, a dependentei acesteia de sanatatea sociala si de mediu; a dependentei acesteia de politicile financiare; a dependentei politicilor financiare de gradul de antrenament profesional al populatiei ce creeaza baza de eficientizare a economiei; a dependentei a acestui antrenament de valorile educative induse de catre sistemul educativ; si a dependentei acestei educatii de perceptia locala asupra valorilor culturale locale;
- Perceptia locala asupra standardelor de calitate impuse de piata; dependenta acestor standarde de calitate de gradul de training profesional; dependenta acestuia de politicile financiare; dependenta acestor politici financiare de mediul educativ al celor care le fauresc; dependenta acestui mediu educativ de calitatea vietii in perspectiva conservarii pozitiei sociale; influenta acestui comportament de tip egoist sau altruist asupra perceptiei locale a calitatii produselor de piata (respect sau ”merge si asa”);
- Perspectiva locala asupra educatiei si valorilor educative; modul in care educatia influenteaza mediul social si natural; dependenta conservarii mediului social sau natural de programele financiare de stimulare sau protejare; consecintele acestor programe asupra gradului de sanatate a populatiei; consecintele sanatatii asupra obtinerii de parametri de productie superiori si a unor produse in standarde superioare ce se vor reflecta in perceptia populatiei in ceea ce priveste valorile educative;
- Perspectiva locala asupra organizarii locale ce se observa in programele de tineret; aceste programe de tineret privesc implicarea acestora în politicile si dezvoltarea rurala; creând bazele unei remodelari a mediului social educativ si a perspectivei de mediu; ce poate contribui la cresterea calitatii vietii schimbând perspectiva culturala locala asupra modului de administrare a problemelor locale. (astfel de programe sunt foarte active în câteva tari comunitare, de exemplu Olanda);
- Perspectiva locala asupra calitatii vietii ce se reflecta in modul de organizare a eticii comunitare de catre bisericile locale; aceasta organizare creând modul traditional de viata a comunitatilor rurale; ce vor influenta politicile de tineret; ce se vor directiona catre educatie; aceasta îmbogatind perspectiva locala asupra calitatii vietii. (acest tip de program este folosit in general in controlarea tendintelor de emancipare a grupurilor etnice, ce sunt orientate spre integrare culturala);
- Perspectiva locala asupra educatiei ce se reflecta in calitatea mediului natural si a celui social; cu consecinte asupra vietii rurale ce se reflecta in respectarea normelor de etica morala promovate de bisericile locale; ce se reflecta in politicile de management local bazate pe respectul acestor norme, ce se reflecta in perceptia asupra educatiei;
- Perceptia locala asupra organizarii teritoriale; ce se reflecta în politicile de tineret; ce se reflecta în promovarea culturala; ce se reflecta în necesitatea educarii continui; ce se reflecta in modul de comunicare între oameni; ce se reflecta în perceptia locala asupra organizarii teritoriale si a managementului acestei organizari;
- Perceptia locala asupra educatiei scolare ce se reflecta in educatia continua a adultilor; ce se reflecta in valorile culturale promovate; ce se reflecta in valorile nationale promovate ca resurse umane de catre structura sociala, ce se reflecta in selectia managerilor sociali din unitatile teritoriale ce se reflecta in perceptia locala asupra educatiei;
- Perceptia locala asupra modului de comunicare ca resursa umana esentiala, ce se reflecta in valorile nationale si in selectia acestora; ce se reflecta in politicile de promovare culturala, ce se reflecta in politicile de tineret ce se reflecta in proiectarea sistemului de educatie, ce se reflecta in perceptia locala asupra comunicarii ca valoare esentiala (componenta majora a programelor de socializare);
- Perceptia locala asupra standardelor de productie ce se reflecta in programele de formare profesionala; ce se reflecta in imaginea publica asupra produsului, ce se reflecta in programele de formare continua; ce se reflecta in modul de comunicare la distanta a acestor programe, ce se reflecta în final în perceptia locala asupra standardelor de productie;
- Perceptia locala asupra educatiei ce se reflecta in formarea profesionala; ce se reflecta în imaginea publica asupra formarii profesionale; ce se reflecta in organizarea industriala; ce se reflecta in modul de creare a retelelor de contacte ce promoveaza sau transfera valori industriale; ce se reflecta în final în perceptia locala asupra educatiei. (Programul a fost folosit cu succes in proiectul de educatie industriala specific educatiei americane);
- Perceptia locala asupra educatiei ce se reflecta în formare continua; ce se reflecta în modelul de imagine umana a omului de succes; ce se reflecta în promovarea modelului uman utilizat in industrie, ce se reflecta asupra respectarii standardelor de productie si calitate;
- Perceptia locala asupra standardelor de calitate; modului în care acestea influenteaza proiectele de reforma; modul în care aceste proiecte se reflecta în infrastructuri; modul în care aceste infrastructuri se reflecta în relatiile externe; modul în care acestea se reflecta asupra calitatii vietii cetateanului; si în final modul în care calitatea vietii se reflecta în cererea de calitate a produselor;
- Perceptia locala asupra politicilor; modul în care acestea se reflecta asupra relatiilor externe; modul în care relatiile externe se reflecta asupra organizarii infrastructurilor; modul în care acestea se reflecta asupra sanatatii populatiei; modul în care sanatatea populatiei se reflecta în crearea cadrului economic adecvat obtinerii de produse de înalta calitate; modul în care aceasta calitate se reflecta in opinia locala asupra politicilor;
- Opinia locala asupra calitatii vietii; modul in care aceasta se reflecta în programele de sanatate; modul în care programele de sanatate se reflecta în organizarea infrastructurii; modul în care aceasta organizare se reflecta în reforme; modul în care reformele se reflecta în politici si în final modul în care politicile se reflecta în opinia locala asupra calitatii vietii;
- Opinia locala asupra standardelor de calitate; modul în care acestea influenteaza reformele economice si politice; modul în care aceste reforme influenteaza cercetarea aplicata spre retehnologizare; modul în care aceasta retehnologizare influenteaza datele statistice privind utilizarea rationala a resurselor; modul în care aceste date statistice influenteaza retelele de comunicatii si schimburi iar în final modul în care aceste schimburi influenteaza opinia locala asupra calitatii produselor;
- Opinia locala asupra politicilor; modul în care politicile influenteaza datele statistice generale; modul în care aceste date statistice influenteaza programele de cercetare aplicata; modul în care cercetarea aplicata se reflecta în organizarea industriala; modul în care organizarea industriala se reflecta la nivelul standardelor de calitate si în final modul în care standardele de calitate se reflecta în opinia locala asupra politicilor;
- Opinia locala asupra modului de comunicare a informatiei; modul de reflectare a acestuia în organizarea industriala; modul în care organizarea industriala se reflecta asupra cercetarii aplicate prin comenzi specifice; modul în care cercetarea aplicata se reflecta în programe de reformare; modul în care aceste programe de reformare se reflecta în politici si în final modul în care aceste politici se reflecta în opinia locala asupra comunicarii informatiei;
- Opinia locala asupra politicilor; modul în care acestea se reflecta în disciplina sociala; modul în care disciplina sociala se reflecta în crearea de legi specifice; modul în care aceste legi se reflecta în etica sociala promovata de religiile locale; modul în care aceste legi etice se reflecta în calitatea vietii, si în final, modul în care calitatea vietii influenteaza opinia publica asupra politicilor;
- Opinia publica asupra calitatii vietii; modul în care aceasta influenteaza morala sociala promovata de catre religii; modul în care morala influenteaza structura juridica si aplicarea legii; modul în care aplicarea legii influenteaza disciplina sociala; modul în care disciplina sociala se reflecta în autoritatea locala si în final modul în care politicile autoritatii locale sunt percepute local ca influentând calitatea vietii;
- Opinia publica asupra managementului social efectuat de catre autoritatea locala; modul în care acest management se reflecta asupra vietii etico religioase; modul în care morala si etica influenteaza sectorul juridic; modul în care justitia se reflecta asupra relatiilor externe; modul în care relatiile externe se reflecta în politici, si în final modul în care aceste politici se reflecta in opinia locala asupra managementului local;
- Opinia locala asupra calitatii managementului local; modul prin care acesta se reflecta asupra valorificarii resurselor locale sau nationale; modul în care aceasta valorificare se reflecta asupra serviciilor; modul în care serviciile influenteaza datele de statistica si comertul national; modul în care acestea sunt traduse în politici corective sau încurajatoare; si în final modul în care aceste politici se reflecta în opinia locala asupra managementului local;
- Opinia locala asupra politicilor; modul în care acestea se reflecta în disciplina sociala; modul în care disciplina sociala se reflecta în servicii; modul în care serviciile se reflecta organizarea exploatarii eficiente a valorilor nationale; modul în care aceste valori sunt comunicate în exterior; si în final modul în care aceasta comunicare se reflecta în opinia locala asupra politicilor;
- Opinia locala asupra modului de comunicare; felul în care modul de comunicare influenteaza datele statistice si comertul; modul în care comertul influenteaza serviciile locale; modul în care aceste servicii locale influenteaza disciplina sociala; modul în care disciplina sociala influenteaza organizarea locala; si în final modul în care organizarea locala influenteaza opinia locala asupra modului de comunicare;
Structura acestor programe s-a facut folosind modelul cubic descris în Globalization si descriind, în acelasi timp, si evaluari de feedback informational.
Considerând nevoia de redimensionare structurala ceruta de globalizare alte programe de acest gen se pot defini. Toate aceste programe cu caracter atât educativ cât si de antrenament organizatoric în vederea definirii unor politici complexe vor putea fi de asemenea incluse în programe de cercetare – aplicare.
Institutul va putea forma nu numai oameni capabili sa conecteze fapte si sa traga concluzii corecte si adecvate, dar si strategii politice corective ce pot identifica problemele majore si descoperi solutii adecvate de viitor.
Plecând de la premisa unei reorganizari sociale pe idea “ce putem noi face pentru tara” care sa înlocuiasca perspectiva actuala “ce poate face tara pentru noi”, ce s-a dovedit nefericita pe termen lung si în viziunea dezvoltarii, institutul va putea identifica mijloacele tehnice, tactice si strategice, structura de programe si proiecte care sa permita schimbarea de atitudine si sa alinieze populatia la un efort de dezvoltare.
Plecând de la premisa ca “o natiune divizata piere” se va putea de asemenea trece de la criticismul demolator la unul constructiv în care diferite proiecte sa fie orientate catre aprecierea valorica nu catre deprecierea valorica, catre colaborare nu catre concurenta salbatica sau distructiva si care sa conduca în final catre stabilitate sociala si promovarea valorilor autentice de catre sistemul social.
Institutul va putea gasi mijloacele specifice care sa permita acest lucru.
Strategiile complexe care sa tina seama de multitudinea factorilor implicati într-un proces social, vor permite noi linii de dezvoltare plecând de la date specifice, adaptarea la diverse piete economice, integrarea în programele regionale si în final regasirea României între tarile civilizate cultural si dezvoltate economic din UE.
___________________________
[1]Thomas CSINTA, Profesor (Enseignant-Chercheur) de Matematici Aplicate in Stiinte Ingineresti si Social-Economice, Director Stiintific CUFR (Consultanta Universitara, Studii si Cercetari de pe langa Scolile Superioare Franceze de Inalte Studii), Vicepresedinte EDUGATE (Consortiul Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor supradotati si talentati), Co-fondator IRSCA Gifted Education (Institutul Roman pentru Studii si Cercetari Avansate in Educatia de Excelenta)
[2]Sub directia Profesorului Florian Colceag, Presedinte-Fondator EDUGATE, Presedinte-Fondator IRSCA Gifted Education, Membru Club of Rome, Membru WCGTC, ECHA, NYEX, Asia-Pacific Federation, Austega, British Columbia Federation, Membru fondator a primei retele internationale de policy makers in educatia de excelenta, Membru fondator al Consortiului European pentru Copii cu Nevoi Speciale de Educatie
NOTA
Articolul pe CUFR-Prepa Grandes Ecoles
A se vedea pentru detalii si ciclul de articole asociate ale autorului pe aceasta problematica:
http://cufr-prpagrandesecolesfranaises.blogspot.ro/2014/06/thomas-csinta-articole-edugate.html