Românie, pământ de dor…tu ce laşi copiilor tăi?
Nu, întrebarea nu este adresată României, ci îţi este adresată ţie, dragă cititorule. România ne-a lăsat destule bogăţii şi minunăţii, moşii noştri ne-au lăsat şi ei moşteniri frumoase…dar tu, tu, drag român din zilele noastre, ce vei lăsa copiilor tăi?
Un ţăran român are dreptul să defrişeze maxim 0.5 ha pe an, pentru nevoile personale şi asta numai după umblătură, hârtii, cereri…
Firmele austriace Holzindustrie Schweighofer şi Kronspoan defrişează 3000 ha pe zi în Munţii Apuseni.
În acest ritm, în maxim 10 ani pădurile în Apuseni vor deveni o amintire. La fel toate pădurile din Munţii Carpaţi. La fel cum apa potabilă va deveni o amintire în România, contaminate cu gaze de şist şi cianuri. Pe scară largă. Maximă.
În Austria exploatările forestiere sunt interzise. Au grijă de ţara lor. În Austria s-a interzis exploatarea gazelor de şist, dar OMV va începe forările pentru gaze de şist în România. Sau în Congo-Bongo, pentru ei oricum sunt sinonime.
În maxim 10-15 ani, pământul arabil va fi în posesia străinilor, iar ţăranii români vor mai fi doar în muzee. În timp, vor dispărea şi acestea. Liviu Rebreanu şi al său “Ion”, Creangă şi amintirile sale, Eminescu şi dorul său sunt impinşi încet către index. Curând nu vor mai fi găsiţi nici acolo.
Tot ce înseamnă resursă în această ţară este concesionată altora, fluturându-ni-se pe sub nasuri iluzore slujbe prost plătite şi care ţin de munca necalificată. Sau minim calificată. Ca în fotografia de mai jos. Munca calificată se face la ei, la “prietenii noştri”. Care, întâmplător, ne insultă după cum au chef. Asta în timp ce stau tolăniţi pe resursele noastre.
padure-lemn
Noi exportăm buşteni. Şi importăm mobilă ieftină şi proastă. Cândva, exportam mobilă de calitate. Noi exportăm cantităţi tot mai mari de produse agricole primare. Şi importăm mâncare procesată. Calitatea a 3-a. Sau expirată. Oricum, plină de “e”-uri. Cândva, eram “grânarul Europei” şi nu numai. Curând vom exporta gaze de şist. Şi vom importa gaze, apă şi mâncare. Curând vom exporta minereuri. De aur, de argint şi de cupru oficial. Şi altele, dar neoficial. Le vom da pe gratis. Şi vom importa produse finite, cianuri, chimicale şi apă îmbuteliată.
Dacă va fi nevoie, mii, zeci de mii de tineri vor merge să piară pe front pentru alţii. Vrând-nevrând, obligatoriu. Şi ne vom da cuminţi de-o parte, lăsând locul altora. Pentru că în cel mult 15 ani lumea va fi lovită de cele mai cumplite crize: a apei dulci şi a alimentelor. Toate datele o arată. Iar încălzirea globală, explozia demografică, epuizarea resurselor, polarizarea lumii tot mai acut în săraci şi o mână de bogaţi, vor amplifica criza. Iar noi, aici, deranjăm. Eşaloanele inferioare din Securitate şi din PCR, care de 24 de ani conduc România, au grijă să execute exemplar ordinele. Ba mai şi plusează, aşa, ca să iasă în evidenţă în ochii stăpânilor. De fapt, ei sunt principalii vinovaţi.
Am pierdut un sfert de veac, vă puteţi imagina aşa ceva? Un sfert de veac în care am fost spălaţi pe creiere, ca să ajungem să ne ruşinăm de românismul nostru, de dacismul nostru, de istoria şi de tradiţia noastră, de cultura şi de artele noastre, de credinţa noastră, de moşii şi strămoşii noştri. Un sfert de veac în care am devenit consumerişti. Termite de super-market şi de mall. În care învăţământul a devenit un imens compromis, iar sănătatea o glumă macabră, douăzeci şi cinci de ani în care ştiinţa şi cercetarea au devenit simple amintiri.
Mai suntem căţiva care refuzăm să cedăm, atâta vreme cât prin vine ne-o mai curge sânge. Şi, să sperăm, vom fi tot mai mulţi. Mai sunt încă români care luptă pentru ei, pentru ţara asta, pentru familiile şi copiii lor.
http://trezirealarealitate.ro/2014/05/romania-pamant-de-dor-tu-ce-lasi-copiilor-tai/#