Microhidrocentrale pe râuri de munte. Ministrul promite protejarea apelor valoroase
România a făcut astăzi un prim pas spre protejarea râurilor valoroase, aflate în arii protejate sau într-o stare ecologică foarte bună, după ce ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a semnat un protocol de colaborare cu organizația pentru protecția mediului World Wide Fund for Nature România.
Documentul prevede că mai multe râuri sau sectoare de râuri de pe teritoriul țării vor fi excluse de la construirea de microhidrocentrale.
Lucia Varga a declarat că departamentul pe care îl conduce dorește să nu existe confuzii legislative și că prioritatea sa este conservarea ariilor protejate: „Vrem să încurajăm producerea de energie din surse regenerabile, mă refer la hidroenergie, și pe de altă parte, să minimizăm impactul acestor investiții asupra mediului”.
Documentul semnat astăzi prevede suspendarea procesului de autorizare a construirii de microhidrocentrale în ariile protejate din România, începând cu data de 31 ianuarie.
De asemenea, până la sfârșitul lunii februarie va fi format un grup de lucru alcătuit din specialiști din Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură (DAPP), din Administrația „Apele Române” și din ONG-uri. Grupul va avea misiunea de a stabli criteriile pentru delimitarea zonelor de excludere.
Csibi Magor, director de Program WWF în România, a declarat că, deocamdată, nu se cunoaște ce procent din râurile de pe teritoriul României va fi stabilit pentru a fi exclus de la construirea de microhidrocentrale.
„Sunt zone mult prea valoroase ca să le distrugem pentru un câștig imediat”
În toamna anului trecut, WWF a lansat campania "Râurile de munte: ultima șansă" și o petiție adresată ministrului delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, prin care se solicita un set de măsuri care să pună sub protecție râurile naturale cu stare ecologică bună și foarte bună, dar și pe cele aflate în ariile naturale protejate. Organizația cerea și desemnarea unor corpuri de râuri unde construcția de amenajări hidroenergetice să nu fie permisă. Peste 18.000 de români au semnat petiția.
Astăzi, Lucia Varga a arătat că până la data de 31 mai va exista un ordin de ministru în care vor fi menționate exact zonele excluse de la construirea de microhidrocentrale, conform criteriilor stabilite de grupul de experți. În afară de râurile valoroase, ar mai putea fi excluse și cele care au un debit foarte scăzut, a completat ea.
„Vom delimita acele zone de excludere și vom face o cartografiere a cursurilor de apă astfel încât investitorii să știe unde sunt zonele cu potențial hidroenergetic unde ar putea dezvolta aceste investiții”, a spus Varga.
După data de 31 ianuarie va fi suspendat procesul de autorizare a construirii de microhidrocentrale în zonele protejate din România. Iar autorizarea microhidrocentralelor în afara ariilor protejate va fi monitorizată de autorități alături de ONG-urile de mediu, a mai promis ministrul delegat.
„Rolul unei societăți civile sănătoase nu e doar să critice, ci și să caute soluții. Noi am reușit să generăm o dezbatere publică, să aducem și să discutăm în fața publicului o situație despre care nu se discuta. Ne apropiem de acel moment în care publicul înțelege că nu putem vorbi în termeni absoluți. Nu putem vorbi de energii rele, de energii bune. Publicul credea ca hidroenergia generează lucruri exclusiv bune. Acest lucru trebuie nuanțat, trebuie să exite o viziune. Putem să spunem că avem speranța că în viitor aceste investiții se vor face cu o planificare mult mai bună, [astfel încât autoritățile – n.r.] să se gândească nu doar la partea economică, ci și la impactul asupra mediului și asupra comunităților”, a apreciat Csibi Magor.
„Nu ne opunem modernizării României, investițiilor și economiei. Dorim ca aceste investiții să genereze valoare pozitivă pentru economie, cetățeni și natură. Sunt zone unde chiar nu trebuie să existe investiții. Sunt mult prea valoroase ca să le distrugem pentru un câștig imediat”, a continuat el.
„Sunt zone în care nu există un impact negativ”
Varga a explicat că datoria autorităților este să păstreze un echilibru între respectarea mediului (protejarea biodiversității din cursurile de apă) și dezvoltarea energiei din surse regenerabile: „Rolul nostru ca autorități este, în primul rând, unul de echilibru între nevoia de investiții în hidroenergie și protecția și conservarea naturii, a râurilor în acest caz”.
Ministrul a mai spus că investițiile nu vor fi blocate, dar că ele se vor dezvolta numai conform legislației europene și a Ghidului aprobat de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea. Potrivit reprezentantei DAPP, România poate învăța din greșelile făcute de alte țări europene, ca de exemplu Austria, stat care este acum nevoit să reconstruiască multe râuri și să refacă habitatele în zonele degradate din cauza construirii de microhidrocentrale.
Csibi Magor a menționat că România va fi prima țară din bazinul Dunării care va începe să aplice principiile Ghidului, desemnând totodată zone de excludere de la construirea de microhidrocentrale.
Protocolul semnat astăzi prevede definirea, identificarea și cartarea zonelor de excludere, dar și a zonelor considerate favorabile sau nefavorabile pentru amplasarea de amenajări hidroenergetice. Ministrul a precizat că, până la începutul anului viitor, România va avea un act normativ foarte clar în acest domeniu.
„Evaluăm autorizațiile emise și, în cazul în care se solicită reautorizarea, ea se face doar după respectarea tuturor cerințelor din Ghid. Am văzut și eu în Alba impactul pe care îl au câteva microhidrocentrale asupra cursurilor de apă în zona respectivă. Unele sunt în zone în care nu există un impact negativ, dar sunt și zone unde impactul este vizibil”, a explicat Varga.
„Dorim să se realizeze microhidrocentrale, însă nu oriunde și oricum”
În ceea ce privește microhidrocentralele a căror construcție a început deja, Varga a spus că, în cazul în care se va constata că ele au un impact negativ asupra cursurilor de apă (afectează migrația peștilor, de pildă), autoritățile vor impune aplicarea unor măsuri reparatorii: „Dacă avem deja investiții realizate pentru construirea de microhidrocentrale, cu nerespectarea unor prevederi europene, vom căuta soluții în comun pentru a-l autoriza pe investitorul respectiv, cu obligația de a realiza niște investiții, dacă e nevoie. Îi impunem investitorului să facă investițiile necesare pentru remedierea impactului”.
„Dorim ca în România să se realizeze microhidrocentrale, însă nu oriunde și oricum. [Dorim-n.r.] să se realizeze în special acolo unde sunt rentabile din punct de vedere economic și să se realizeze fără a avea un impact semnificativ asupra mediului. Orice investiție realizată în România înseamnă dezvoltarea acestei țări. Nu dorim să oprim dezvoltarea în România, ci să ajutăm investitorul să dezvolte acea investiție în mod legal, respectând toate reglementările de mediu”, a mai arătat ea.
Locuri de muncă și electricitate în sate izolate
În anii următori, pe râurile din România ar putea fi construite sute de mici hidrocentrale (microhidrocentralele, numite și MHC-uri, au puterea instalată mai mică sau egală cu 10 MW). În vreme ce investitorii și reprezentanții acestora spun că microhidrocentralele vor crea locuri de muncă și vor alimenta cu energie electrică sate izolate, organizațiile de mediu au atras atenția că o dezvoltare haotică va afecta ireversibil râurile, peștii, vidrele și flora din zonele de munte.
Potrivit WWF, construirea de microhidrocentrale poate duce la scăderea biodiversității râurilor de munte și poate avea efecte negative asupra ecosistemelor acvatice, afectând în special peștii și vidrele. „Microhidrocentralele produc efecte atât în amonte, cât și în aval. În aval, prin reducerea debitelor, provoacă secarea bălților temporare - habitate esențiale de reproducere pentru broaște și tritoni – și, în unele situații, chiar secarea albiilor", se arată pe site-ul raurileromaniei.ro, creat de WWF în cadrul campaniei "Râurile de munte: ultima șansă".
În ultimii ani, presa și organizațiile de mediu au semnalat probleme în cazul MHC-urilor construite pe râurile Capra, Buda și Otic din Munții Făgăraș. Garda de Mediu a efectuat controale şi a descoperit nereguli, un investitor fiind amendat cu 100.000 de lei.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană, prin Directiva 2009/28/EC, susține hidroenergia, pe care o consideră un tip de energie regenerabilă, alături de cea eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală etc. De asemenea, construirea de MHC-uri ar duce la evitarea unor emisii mari de dioxid de carbon, așa cum se întâmplă în cazul arderii combustibililor fosili. Microhidrocentralele pot rezolva probleme locale precum lipsa locurilor de muncă sau a electricității în diferite sate izolate.
Comentarii
RSS pentru acest articol.