UK Bookmakers

PILDA CU OAIA CEA PIERDUTĂ

Scris de Preot Iosif Trifa. Posted in Opinii


Şi se apropiau de El toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-L asculte.
Şi fariseii şi cărturarii cârteau, zicând: Acesta primeşte la Sine pe păcătoşi şi mănâncă cu ei.
Şi a zis către ei pilda aceasta, spunând:
Care om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustie şi se duce după cea pierdută, până ce o găseşte?
Şi găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se.

Dumnezeu şi practica discriminării

Scris de Arhim. Prof. Dr. Teofil Tia . Posted in Opinii


În vremea aceea a venit Iisus în părțile Tirului și ale Sidonului. Și, iată, o femeie cananeeancă, din acele ținuturi, ieșind striga, zicând: Miluiește-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chi­nuită de diavol. Iisus însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; și, apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Dă-i drumul, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă! El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este cre­dința ta; fie ție după cum voiești! Și s-a tămă­duit fiica ei din ceasul acela.

Cuiul din Sighet

Scris de Horia Picu. Posted in Opinii


Acum ştim în ce stă agăţată harta ţării. Trecem prin dreptul lui poate de mai multe ori într-o zi. Semeţ, ne priveşte de la înălţimea celor 4m pe care estimez că-i are. Un cui mare pe un soclu mic. Mic, dar cu un text isteţ.
Nu cred să fie vreun sighetean care într-o discuţie cu altcineva mai din interiorul ţării să nu fi auzit din partea partenerului de dialog expresia „acolo unde se pune harta-n cui”. Constatare uneori răutăcioasă (legată de distanţa faţă de alte puncte de interes ale patriei), alteori compătimitoare, din acelaşi motiv.
Toţi nemaramureşenii se sperie când aud că trenul de la Sighet la Bucureşti face 14 ore. Sunt 600 de Km, deci nu distanţa-i problema. Dar nu infrastructura feroviară e punctul de luat în seamă în articolul de faţă, drept pentru care mă opresc aici.

Caut slugă full time!

Scris de Petre Barbu. Posted in Opinii


Să fii sluga cuiva, în România de azi, este o normalitate. Cu cât stăpânul este mai puternic (în partid, administrație sau companie), cu atât sluga trăiește mai bine. Uitați-vă la slugile din audiovizual!
Membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) sunt slugile oamenilor de partid care i-au trimis în aceste funcții. Este de ajuns să subliniem lipsa de reacție a CNA față de prestațiile jurnalistice de la România TV. Mai mult, în ultimii ani, membrii CNA au închis ochii la minciunile, manipulările și toxinele generate de Antena 3 și România TV, televiziunile cu cele mai mari audiențe de pe nișa știrilor TV. (Slugile care își fac treaba bine au audiențele meritate din partea slugilor care îngroașă aceste audiențe.)
Degradarea în care a ajuns piața TV din România se datorează, în primul rând, slugilor care s-au perindat de-a lungul timpului la CNA.

De ce oare acum am ajuns aşa de „rezervaţi“ şi de risipiţi?

Scris de Traian Dorz. Posted in Opinii


Trebuie să ne întoarcem mereu spre trecut, pentru a vedea bine cum să mergem în prezent şi pentru a nu rătăci în viitor!
Cuvântul Sfânt mereu ne porunceşte: Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voş­tri, care v-au vestit vouă Cuvântul lui Dumnezeu. Uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa (Evrei 13, 7)!
Trebuie să ne privim şi noi mai atenţi şi mai ascultători istoria! Un popor care îşi uită istoria este un popor pierdut. În curând îl vor asimila altele.
Poporul Oastei Domnului nu trebuie nici să uite, nici să dispreţuiască, ci să-şi împrospăteze şi să-şi preţuiască tot mai mult istoria.

Tentativa de lovitură de stat şi trădarea lui Johannis

Scris de IR Rosiianu. Posted in Opinii


După ce vineri preşedintele Klaus Johannis a cerut răspicat retragerea ordonanţelor ce vizau graţierea unor deţinuţi şi modificarea Codului de procedură penală, parcă profitând de faptul că Liviu Dragnea şi premierul Grindeanu nu sunt acasă, şoarecii au început să joace pe masă, vorba unei mai vechi ziceri.
Ca din senin, în sfânta zi de duminică, după ce şi-au făcut mai bine încălzirea sâmbătă, după unele estimări cca 20.000 de oameni au ieşit, „din senin” în stradă.
Klaus Johannis le-a ţinut isonul şi i-a instigat pe cei aflaţi „din întâmplare” acolo ca să dea jos guvernul, un guvern – a nu se uita asta! – legitim ales.
Adicătălea, preşedintele ţării, un om care are pârghii la îndemână să garanteze „statul de drept” cu atâta patos proletar, a demonstrat astfel laşitate, că s-a ascuns nu în mulţime, ci după aceasta.

Igiena credinţei

Scris de Andrei PLEŞU. Posted in Opinii


Apar, adesea, în presă, referințe „pravoslavnice“ culese din marii duhovnici ai neamului. E limpede că nu evlavia, nu dreapta credință sînt motivația acestor referințe, ci pofta de breaking news, nevoia de rating, tactica – vinovată – a seducerii cititorilor prin știri manipulatorii, prin bîrfă pompoasă, prin stimularea celei mai impure zone a curiozității lor. Citatele alese cu predilecție din moștenirea cîtorva figuri prestigioase ale Ortodoxiei autohtone sînt cele profetice (sfîrșitul lumii, catastrofe iminente, semne apocaliptice de iarmaroc) și cele „duhovnicești“ (rugăciuni mîntuitoare, sfaturi „tehnice“ despre situații de criză, vrăjitorii și alte capcane diavolești). Atmosfera generală e de judecată neiertătoare, complot demonic, catastrofă, iad imanent și pedeapsă eternă. Ajută acest tip de discurs convertirea la credință a „postmodernității“ sau consolidarea credinței deja existente a „tradiționaliștilor“?

Picătura de carte: Anacronic despre cronicizările lumii

Scris de Părintele Constantin. Posted in Opinii


Editura Anacronic, în traducerea talentatului antropolog cultural și actor Silviu Man- licențiat în drept al Universității din București, ne aduce dinainte o lucrare-semnal: Distracția care ne omoară. Discursul public în epoca televizorului (2016, 233 pg.). Autorul cărții este Neil Postman (n. 1931) cunoscut critic social și teoretician al educației din SUA, inițiatorul faimosului program de studii în Ecologia Media al NY University.
Prefața ediției românești este semnată de Read Schuchardt, elev și discipol au autorului, el însușii un nume în cercetarea media. El este cel care rezumă, prin chiar cuvintele lui Postman , cartea aceasta: „Problema nu este că televiziunea ne oferă subiecte distractive ci că toate subiectele sunt prezentate ca fiind distractive” (p. 9, Prefață). Publicată prima dată (1985) ca o versiune extinsă a unei cuvântări din 1984 de la Târgu de Carte de la Frankfurt, cartea face parte din rasa cărților relevante pentru zilele în care trăim.

Sub soarele necurăției

Scris de Ninel Ganea. Posted in Opinii


În aparență, respingerea realității este, cel mai probabil, unul din reziduurile toxice ale imaginației romantice. Refuzul de a admite răul în cele mai demonice ilustrări ale sale pare că ține de un handicap existential, și nu de vreo inocență netulburată. Astăzi, oamenii resping funciar ideea că lumea e dominată de rău, că “elitele” sunt plămădite la școala patimilor, că periajul și discursurile curățele nu înlocuiesc substanța morală. Așa că preferă să se ascundă de adevărurile incomode și să băltească în lozincile de circumstanță care odihnesc mintea. Nu pot și nu vor să creadă că răul are un nume dat încă din vechime.
Într-unul din romanele lui C.S. Lewis, “That Hideous Strength”, un grup de conspiratori, proveniți din mediul universitar, pun la cale înrobirea lumii printr-o combinație de ocultism, știință și tehnici de PR.

Eminescu - poet creştin

Scris de Anca Popescu. Posted in Opinii


O afirmaţie precum cea din titlu poate stârni nedumeriri şi controverse, doar uneori o încuviinţare intuitivă. Pentru că poetul nostru naţional nu a scris o operă militant creştină sau mistică, în sensul trăirilor contemplative ale poeziei mistice creştine. Nici nu a avut intenţia să o facă. Dar cei care au o pregătire teologică îi pot citi simbolurile ce ating adâncimi de gândire şi de simţire creştină dincolo de conexiunile culturale sau filosofice din perspectiva cărora a fost citită opera lui de-a lungul timpului. Aceste profunzimi se răsfrâng din propria statură spirituală şi intelectuală în cuvinte ale limbii române menite să atingă expresia desăvârşită pe măsura gândului desăvârşit sălăşluit în ele.

Eminescu a avut priorităţi istorice de salvare a nea­mului în conjunctura politică şi socială complexă în care a trăit şi priorităţi culturale şi spirituale la nivelul logosului românesc, recuperând şi valorificând o limbă ancestrală, descoperindu‑i izvoarele arhetipale.

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2017