Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii, cum este numit in popor) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive. Postul se tine anul acesta incepand de maine, 3 martie, pana pe data de 19 aprilie, inclusiv. Pe 20 aprilie e Invierea Domnului. 48 de zile nu avem voie sa facem sex Postul alimentar (nu se consuma carne, oua si produse lactate) trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de o buna conduita morala.

Somalia este o ţară marcată nu doar de sărăcie şi crize politice, dar şi de obiceiuri barbare, care pot fi chiar mortale. Este vorba despre tăierea organelor sexuale ale femeilor, care au drept scop inhibarea libidoului astfel încât somalezele să nu înteţină relaţii interzise.
Somalia este unul dintre statele în care se resimte cel mai acut inegalitatea drepturilor între sexe. Iar "mâna" patriarhatului din această ţară măcinată de foamete şi crize politice mutilează, în numele tradiţiei, femeia, reducând-o, de cele mai multe ori doar la o bucată de carne. Unul dintre cele mai barbare obiceiuri de aici este tăierea organelor sexuale ale somalezelor - îndepărtarea clitorisului şi uneia dintre labii, numit "suna", astfel încât acestea să nu mai aibă libidou.

Mărţişorul, un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor apropiate, pe 1 Martie, ca vestitor al sosirii primăverii, primind însă, în ultimii ani, semnificaţii diverse, de la podoabă aducătoare de noroc la simbol al renaşterii naturii.
În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât.

Zilele schimbatoare de la începutul lunii martie sunt puse în popor pe seama Babei Dochia, cea care îşi scutură din când în când cojoacele de ploaie sau omăt. Tradiţia populară spune că, începând cu data de 1 şi pânムpe 9 martie se alege o zi sau o babă, care va anticipa starea de spirit, norocul şi predispoziţia fiecăruia, până anul viitor.
“Se spune că vremea din aceste zile relevăƒstarea lăuntricムşi bunătatea sufletească a fiecărei persoane. Astfel, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceste, omul este voios şi bun la suflet şi îi va merge bine tot anul următor. În schimb, dacă vremea este întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet şi va fi supărăcios tot anul.

Pentru femei, luna aceasta va fi plina de rasfat. Martisoare de 1 Martie, bijuterii de Ziua Femeii si nenumarate urari de 8 Martie. Dar putini mai stiu de ce o sarbatorim. Vezi mai jos explicatia!
Ziua Internationala a Femeii are de fapt origini politic-socialiste. Oficial a fost sarbatorita prima oara in 1911, cand peste 1 milion de europeni au demonstrat pentru drepturile politice, sociale si economice ale femeilor. La noi, perioada comunista i-a diminuat nuanta politica. Promovata ca “Ziua Mamei”, 8 Martie a devenit pentru o vreme un instrument de propaganda pro-natalitate, in locul unuia de emancipare.

Surprinzator, nu inimioare. Daca de sfantul Valentin totul e saturat de americanisme, de Dragobete majoritatea indragostitilor prefera sa ofere cadouri traditionale romanesti.
Potrivit observatiilor celor de la Breslo (platforma comunitatii handmade din Romania), dupa data de 14 februarie scad rapid vanzarile de produse “inimioase” crescand in schimb cautarile pentru produse traditionale, pana pe 24 februarie - data Dragobete.
Se cauta orice de la ii romanesti, felicitari cu mesaje de Dragobete, bijuterii de inspiratie folk, icoane si vase pictate pana la colaci sau covoare traditionale.

Sezonul balurilor româneşti din Ungaria a fost deschis în luna ianuarie de balurile de la Jula şi Medgyesegyháza. Autoguvernarea Românească şi Asociaţia Românilor din Bătania organizează balul românesc în seara zilei de 22 februarie. Evenimentul va avea loc la Centrul Cultural din Bătania, cu începere de la ora 19.00.
Elevii şcolii generale şi ai grădiniţei româneşti vor susţine un program artistic, iar muzica de petrecere a balului va fi asigurată de o orchestră de muzică populară din Pecica. La bal este aşteptat şi un grup de dansatori din Arad. Pe 22 februarie, la Căminul Cultural din Bedeu va avea loc un program cultural de binefacere, pentru dansatorii formaţiei de dansuri „Doina Bihorului", condusă de coregraful Gheorghe Gros.

Colindreţi, colindreţi uşa deschideţi

ieşiţi să vedeţi,

Buna sara la ajun, şi mai bună la craciun

La ajun cu dovleace,la craciun cu jumarace

Superstitia, asa cum este ea definita filologic, apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei si animismului, pe conceptii retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc.

Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.

Crestinii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc in fiecare an, in data de 7 ianuarie Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei si al preotului Zaharia, nascut in cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de “Inaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.