Sărbătorile Pascale se apropie și, potrivit tradiției, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor se vopsesc ouăle. Culoarea roșie este cea care corespunde datinei, dar multe gospodine preferă să aibă pe masa de Paște ouă vopsite în diferite culori, pentru ca totul să arate mai vesel. Dacă nu vreți să apelați la vopselele pe bază de substanțe chimice pe care le găsiți în comerț, puteți opta pentru ingrediente naturale.

Chiar dacă culorile obținute din vopsele preparate cu ingrediente naturale nu sunt atât de puternice ca cele chimice, nuanțele sunt unele plăcute, iar ouăle mai sănătoase.

În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim.
Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post.
De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Accademia di Romania şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti vor prezenta un film documentar cu ocazia obiceiurilor pascale dedicat ouălor încondeiate, simboluri ancestrale ale tradiţiei comune pentru toţi creştinii. Evenimentul va avea loc pe 15 aprilie, ora 18.00 la Sala de Conferinţe a Accademiei, sitută în Piazza Josè de San Martin, no.1
Rodica Marinescu (referent ştiinţific, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti) va ţine o prelegere, cu ocazia obiceiurilor pascale, în cadrul cursurilor de limba română, organizate de Accademia di Romania in Roma.

Mulţi dintre noi nu concepem azi viaţa fără un animal de companie, care ne însoţeşte pretutindeni şi care devine, încă din prima zi petrecută alături de noi, un membru al familiei. Alţii îşi dedică întreaga carieră sau timpul liber protejării şi salvării animalelor. În Egiptul antic însă, animalele erau venerate asemeni zeilor, fiind considerate forme prin care se manifesta divinitatea.
Când spunem Egipt vă gândim imediat la piramide şi la mumii. Dar oare ne gândim şi la mumii de animale? Multe specii aveau parte de acelaşi tratament ca şi oamenii după moarte, animalele îmbălsămate şi îngropate în cimitire speciale.

In fiecare an, la 25 martie, praznuim prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, Buna Vestire  sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Bunavestire). Este praznicul in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare ca va naste pe Mesia (Luca I,  26-38). Ea a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie.
Data acestei sarbatori a variat la inceput: unii o praznuiau pe 5 ianuarie, in ajunul Bobotezei, iar altii pe 18 decembrie. In Rasarit, data de 25 martie a fost acceptata, dupa stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nasterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea).

BUNAVESTIRE: In fiecare an, la 25 martie, praznuim prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, Buna Vestire sau, popular, Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Bunavestire).
Este praznicul in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare ca va naste pe Mesia (Luca I, 26-38). Ea a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie.
Tradiţia  spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

Buna Vestire. Marti, 25 martie, credinciosii ordotocsi sarbatoresc Buna Vestire sau Blagovestenia. Cei care tin Postul Mare au dezlegare la Peste. In aceasta zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil ca-l va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire. In traditia populara, sarbatoarea Bunei vestiri intampina sosirea randunelelor si primul cantec al cucului. De aceea, ziua mai este numita Ziua Cucului.

Staborul tiganesc de la Sibiu a decis sa nu mai permita casatoriile la varste mai mici de 16 ani. Aceasta decizie vine dupa nenumarare scandaluri in care autoritatile au descoperit copii obligati de parinti sa se casatoreasca de la varste fragede sau, si mai grav, minorii sunt uneori vanduti ca niste obiecte.
Decizia interzicerii casatoriilor intre tineri mai mici de 16 ani a fost luata de membrii staborului tiganesc de la Sibiu care a stabilit si sanctiunile pentru cei care nu o respecta: vor fi exclusi din comunitate si vor fi deferiti autoritatilor statului, respectiv Politia, Parchetul si Protectia Copilului. Daca mirii au intre 16 si 18 ani, casatoria va fi posibila doar cu acordul parintilor, asa cum prevede si legea civila romaneasca.

Multi dintre noi suntem interesati de aparitia acestor traditii de nunta, si ce presupun ele, mai ales in cazul in care in perioada urmatoare va avea loc acest eveniment atat de fericit si pentru noi. Din acest motiv in cele ce urmeaza, va vom oferi cateva detalii despre traditiile si obiceiurile de nunta, pentru a sti cum au aparut, si sa stiti detalii despre ele, in cazul in care doriti sa tineti cont de acestea la nunta dumneavoastra.
Este posibil sa va fi intrebat si dumneavoastra ce reprezinta albul imaculat al rochiei de mireasa, si in acest sens, va putem spune ca traditia purtarii unei rochii albe de mireasa nu este atat de veche precum v-ati fi asteptat. Aceasta traditie a fost posibila si prin prisma faptului ca regina Victoria a ales o astfel de tinuta la nunta ei.

Unele din cele mai vechi măşti de piatră descoperite până acum, care au o vechime de 9.000 de ani, au fost expuse la Muzeul Israel din Ierusalim. Obiectele au fost realizate în aşa fel încât să semene cu un craniu uman.

Expoziţia, care va fi deschisă până în septembrie, va cuprinde 12 măşti din piatră, descoperite în Israel. Toate au orbite foarte mari şi gura larg deschisă, semănând cu nişte cranii umane.