Mii de maghiari au aprins, sâmbătă noapte, focuri de veghe, pentru delimitarea “Ținutului Secuiesc”
Mii de maghiari din Harghita, Covasna şi Mureş au aprins, sâmbătă seară, ”focuri de veghe”, pentru a lumina delimitarea geografică a ”Ţinutului Secuiesc” şi au cerut statului român ca această regiune să devină, la reorganizarea administrativă a ţării, una “separată” şi autonomă. Potrivit Mediafax, localnici din sate, comune şi oraşe din cele trei județe s-au îndreptat, începând cu ora 16.00, către ”punctele de graniţă” alese de organizatori pentru aprinderea ”focurilor de veghe”.
Gazda Zoltán, organizatorul principal al acţiunii ”Să lumineze hotarele Ţinutului Secuiesc”, prezent în satul Dobolii de Jos din judeţul Covasna, localitate aflată la graniţa cu judeţul Braşov, a declarat, pentru sursa citată, că au fost stabilite 60 de puncte principale de întâlnire, însă numărul focurilor care s-au aprins sâmbătă seară a fost mult mai mare, ajungând la peste 150.
Începând cu ora 17.30, preoţii bisericilor istorice maghiare au oficiat slujbe ecumenice timp de o oră, iar la finalul acestora a fost intonat imnul secuiesc şi s-a dat citire unei proclamaţii.
Potrivit manifestului, maghiarii solicită autoguvernarea ”Ţinutului Secuiesc” şi revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea Europeană, în aşa fel încât secuii să îşi poată exercita dreptul la autodeterminare prin autonomia ”Ţinutului Secuiesc”.
Acţiunea a fost organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie înfiinţată în anul 2003, la Sfântu Gheorghe, cu scopul declarat de a milita pentru obţinerea autonomiei teritoriale a ”Ţinutului Secuiesc”, cu sprijinul bisericilor istorice maghiare, al partidelor politice maghiare şi al societăţii civile maghiare şi la ea au participat, potrivit organizatorilor, în jur de 150.000 de etnici maghiari.
Acest eveniment a avut loc la doi ani după ”Marele marş al secuilor” pentru autonomie desfăşurat în judeţul Covasna, când peste 100.000 de maghiari din mai multe judeţe ale Transilvaniei, dar şi din Ungaria au format un lanţ viu de-a lungul DN 11, pe o distanţă de 54 de kilometri, între localităţile Chichiş, aflată la graniţa cu judeţul Braşov, şi Breţcu, la ieşirea către Bacău.