Pentru francezi, cuvântul rrom vine de la România
Este prima știre din jurnalul de la ora 20: în urma evacuării unei tabere de rromi la Ivry, în suburbia Parisului, tot orașul a fost infestat de șobolani. Locuitorii au chemat televiziunile ca să le arate cadavrele umflate, înșirate pe bordura trotuarelor, sub casă scărilor, pe alei și în parcuri. Mulți însă au supraviețuit și urcă pe gurile de aerisire, uneori până în apartamente. Ivry este un oraș muncitoresc, cu străzi care se numesc încă „Lenin” sau „Gagarin” și cu primar comunist, dar înfrățirea între popoare pare să fi depășit limitele admisibile.
Nu este un caz izolat. Evacuați azi, rromii se reinstalează mâine, câțiva metri mai încolo, pe teritoriul altei comune.
Asociațiile încearcă disperate să îi ajute: în zorii zilei li se livrează cafea caldă și ceva mai solid de înghițit, unii le aduc haine sau mobilier desperechiat, alții se luptă să le școlarizeze copiii… Rata de integrare este de, probabil, 1 la sută. Au fost cazuri în care localnicii, excedați de mirosuri, de mizerie și de infracționalitate au dat foc taberelor înainte chiar ca rromii să fie evacuați.
Imaginație fără limite
Nu e zi de la Dumnezeu să nu apară măcar un reportaj sau o știre, pe cel puțin o media în Franța, referitoare la acest flagel. În urmă cu două trei luni, funcționarii de la Turnul Eiffel au intrat în grevă, iar turnul a fost închis publicului cu amenințarea ca accesul să fie suprimat definitiv. În cauză: hoții care profită de naivitatea turiștilor pentru a le goli buzunarele. În ghidurile pentru turiștii japonezi „les picpokets” sunt menționați în clar după experiențe nefaste, când oamenii au rămas fără un șfanț și fără acte. Angajații de la Turnul Eiffel s-au plâns că sunt urmăriți seara de șefii de bandă care îi amenință cu moartea, pentru că au încercat să îi izgonească din perimetru. Efectivele polițienești au fost așadar dublate, dar imaginația concetățenilor noștri este fără limite.
Am întâlnit la Montpellier, în plin centrul orașului, grupuri de tineri dichisiți, corect îmbrăcați care se înghesuiau în turiști cu așa-zise liste de susținere pentru „refugiații sirieni”, doar că indivizii vorbeau între ei românește. Tehnica este utilizată și în Paris și, presupun, prin alte orașe pe unde mișună turiștii, pentru că localnicii s-au fript deja și sunt mai greu de păcălit.