21 februarie – ziua internațională a limbii materne

În fiecare an, la 21 februarie, celebrăm prin multiple evenimente ziua limbii materne, așa cum s-a hotărât în anul 1999 în cadrul UNESCO. Oamenii au devenit conștienți de faptul că limba popoarelor este cea mai de preț bogație culturală a omenirii, deci trebuie conservată, transmisă viitoarelor generații.
Ziua internaţională a limbii materne susţine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educaţia din Agenda 2030, subliniind importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt facilitează accesul la educaţie şi promovează, în acelaşi timp, echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone, în special a fetelor şi femeilor, şi totodată, îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare prin înţelegere şi creativitate, şi nu prin memorare.

În statele membre ONU, această zi este marcată prin organizarea unor manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret. Acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi la inspirarea, totodată, a solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
Tema din 2023 a Zilei internaţionale a limbii materne este "Educaţia multilingvă - o necesitate de a transforma educaţia" care va explora şi dezbate potenţialul multilingvismului de a transforma educaţia dintr-o perspectivă a învăţării pe tot parcursul vieţii şi în diferite contexte. Discuţiile se vor baza pe următoarele trei teme interconectate: îmbunătăţirea educaţiei multilingve începând de la educaţia timpurie a copilăriei; sprijinirea învăţării prin educaţie multilingvă şi multilingvism în contextele noastre globale în schimbare rapidă şi în situaţii de criză, inclusiv contexte de urgenţă; revitalizarea limbilor care dispar sau sunt ameninţate cu dispariţia.
Limba maternă ruteană este instrumentul prin care se manifestă conștiința națională a poporului nostru, identitatea sa culturală, este mijlocul prin care tinerii ruteni vor moșteni și duce mai departe  aceste valori. Dulcele glas al mamei nu poate fi uitat, oriunde am pleca, el e garanția identității noastre și atunci când ne chinuie dorul de casă, ni-l alinăm în limba în care ne cânta mama. Așa am asigurat trecerea demnă prin zbuciumata noastră istorie până astăzi.
Uniunea Culturală a Rutenilor din România joacă un rol decisiv în acest procesul de renaștere a conștiinței naționale a rutenilor. Le-a redat acestora încrederea și speranța, șansa de-a vorbi, de-a se exprima liber, de-a crea și perpetua ceea ce le-a dăruit mama încă din leagăn, limba ruteană și odată cu ea conștiința de sine a unui popor, cultura și spiritualitatea, toată frumusețea și bogația ei. Țelul nostru este să demonstrăm că limba ruteană este vie, trăiește și va trăi pentru vecie împreună cu poporul său.