25 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI (IX). Constituirea noilor organe ale puterii de stat

Ziua de 22 Decembrie 1989 marchează imposibilitatea exercitării puterii de către reprezentanții vechiului regim, ei părăsind rând pe rând sediile de administratitive și politice. La ora 12⁵⁵ apare la Televiziunea Română primul grup de revoluționari dintre care îi amintim pe Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Sergiu Nicolaescu și Mihail Lupoi. Cei prezenți acolo anunțau întrun glas victoria împotriva regimului comunist. Ion Caramitru și Mircea Dinescu pregăteau o proclamație/program adresată poporului român. Și la postul național de radio au intrat un grup de revoluționari. Au  vorbit la microfon atât cei de la radio cât și cei veniți dinafara instituției: Alexandru Mironov, Carol Mălinescu, Viorel Popescu, Ana Blandiana, Alexandru Arșinel și alții.

Au fost concentrate programale pe cel principal astfel ca știrile să fie cât mai amplu difuzate. Totodată studiourile teritoriale, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara,    Tg-Mureș și Craiova, au reînceput transmisiile relatând fiecare evenimentele din zona sa. La ora 13³⁰ unitățile militare primesc două ordine: Directiva Nr. 38 și Directiva Nr.39, prin care li se cere să retragă trupele în cazărmi și să accepte doar ordinele primite de la Ministerul Apărării Naționale. Imediat după arestarea soților Ceaușescu apar luările de poziții în favoarea Revoluției. Culmea ironiei, în balconul CC al PCR, la microfon apăruse Constatin Dăscălescu. Se dezice de trecutul său și chiar dorește să-și unească viitorul cu al țării prin formarea, sub conducerea sa, a unui nou guvern. Fiind huiduit se retrage dar revine mai lucid anunțându-și demisia. Tot acolo se încearcă, fără succes, formarea unui guvern. Ilie Verdeț își declara răspicat crezul comunist menționând că profanii, adică intelectualii și artiștii, nu pot să realizeze exercitarea puterii. Se făceau propuneri. Când cineva l-a amintit pe Ion Iliescu, cel care a fost premier doar 20 de minute, se opune categoric fără argumente concrete, recurgând doar la insinuări. Din balconul amintit Petre Roman citește o declarație, pe care o redactase împreună cu Mihai Montanu. Apoi, în intervalul orar 14⁰⁰-14¹⁵, tot el o prezintă la Televiziunea Română Liberă. În scurt timp se constituie un organ al puterii de stat ca urmare a discuțiilor, de la ora 18⁰⁰ la ora 20⁰⁰, din sediul CC al PCR purtate printre alții de Ion Iliescu, Petre Roman, Mihai Lupoi, Ștefan Gușă, Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Sergiu Nicolaescu. Noua structură, Frontul Salvării Naționale, avea inițial un Consiliu, ca formă provizorie de organizare. Regăsim în componența sa o serie de personalități care s-au opus regimului: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tökés, Dumitru Mazilu, Dan Deșliu, participanți la revoluție: Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu și ultimul pe listă, Ion Iliescu. CFSN a emis un comunicat care cuprindea un program în 10 puncte care viza transformarea în ansamblu a societății românești, democratizarea ei care presupune alegeri libere, pluripartidism, separaația puterilor în stat, exercitarea temporar a unor demnități în stat, economie de piață concurențială, reorganizarea învățământului, respectarea drepturilor omului, a minorităților naționale, etc. Acest document a fost prezentat la radio și televiziune de Ion Iliescu în 22 decembrie 1989, începând cu ora 23⁰⁰. Întrun timp relativ scurt vidul de putere din țara noastră a dispărut. Semnalul a fost receptat în țară iar structurile constituite pe parcursul zilei, unele chiar înainte de fuga cuplului dictatorial, s-au integrat în noua formă de exercitare a puterii. Un semnal puternic îl reprezintă integrarea Frontului DemocraticRomân în Frontul Salvării Naționale și afilierea acestui organism la programul CFSN. Preluarea puterii  s-a realizat prin autoorganizarea demonstranților în toate localitățile județului Hunedoara. Din nefericire au existat și disfuncționalități, unele rezolvate concret. În timp ce în balconul Palatului Culturii se discuta despre constituirea noii puteri o serie de tineri, sub pretextul căutării volumelor produse de Nicolae Ceaușescu, de fapt doreau să găsească o carte vândută preferențial în acei ani: Shogunul. La solicitarea bibliotecarei Ana Popa au intervenit câțiva manifestanți îndepărtându-i pe cei turbulenți. Mai mulți tineri s-au dus la sediul Miliției Municipiului Deva pentrucă, spuneau ei, mai erau în arest protestatari reținuți în noaptea de 21/22 decembrie 1989. Pe lângă aceștia s-au strecurat și câțiva deținuți de drept comun care doreau să fie liberi pentru a se putea răzbuna pe câțiva milițieni care i-au anchetat. Conflictul a fost dezamorsat prin intervenția acelor demonstranți care erau consiliați de căpitanul MapN Staicu. Consiliul Județean Hunedoara al FSN s-a constituit la Deva imediat după mitingul mai sus amintit. În componența sa au fost 53 membri din care 16 constituiau biroul consiliului: 1.Bogdan Poraicu - profesor, președinte; 2.Sorin Cornea, vicepreședinte - probleme organizatorice; 3.Iosif Nicoară - economist, vicepreședinte - probleme economice; 4.Mircea Lepădatu - ziarist, vicepreședinte - presă; 5.Gheorghe Firczak - muzeograf, vicepreședinte - cultură; 6.Iulian Boșorogan - economist, vicepreședinte - aprovizionarea populației; 7.Cornel Călărașu - profesor, vicepreședinte - speciale, înlocuit din 24 decembrie 1989 de 49.Jianu Fărcașu-inginer; 8.Mircea Farca-preot, vicepreședinte-culte; 9.Mihai Pop, vicepreședinte-gospodărie județeană; 10.Ștefan Crăciun-economist, vicepreședinte-agricultură; 11.Torino Bocăniciu-artist pastic, 12.Eliza Pepenaru, 13.Ștefan Gheorghe, 14.Emil Spitska-muncitor, 15.Gheorghe Matieș-tehnician, 16.Aurel Popa-muncitor, membri ai biroului; 17.Nicolae Bogdan-șofer; 18.Paul Borsos-tehnician, 19.Dumitru Chiriac-maistru instructor, 20.Manuel Căpruță, 21.Ion Drăgotescu-ofițer militar, 22.Florin Lascu, 23.Cornel Carașcă, 24.Petru Mârza-zootehnician, 25.Iulian Munteanu, 26.Vasile Mănăstire, 27.Alexandru Mihuț, 28.Alexandru Matieș, 29.Ioan Neag, 30.Ioan Lucaciu, 31.George Teșeleanu, 32.Florantin Popa, 33.Carol Panduru, 34.Emanoil Jurcoane, 35.Iulian Trif, 36.Nicolae Ion-ofițer milițian, 37.Dumitru Tufeanu-ofițer militar, 38.Aurel Pop-electrician, 39.Nicolae Mănăstire-lăcătuș, 40.Nicolae Stanciu, 41.Gabriel Haida-instalator, 42.Leon Tomuța-profesor, 43.Dorin Mihai, 44.Radu Stoicovici-merceolog, 45.Iacob Rus, 46.Marius Pepenar, 47.Aurel Saucă, 48.Constantin Voicu, 50.Nicolae Simion Moraru-oficiant sanitar, 51.Grigore Chivu, 52.Valentin Popa, 53.Maxim Dinculescu, membri consiliului. La constituirea Consiliului Județean Hunedoara al FSN președintele Bogdan Poraicu a repartizat domeniile de activitate vicepreședinților și membrilor biroului cât și membrilor consiliului. Ion Popa, fostul prim-secretar și generalul Mihai Rotaru, fostul șef al Inspectoratului Județean de Interne au fost depuși, la cererea lor, în arestul UM 01719, escorta lor fiind condusă chiar de noul președinte al CJ  al FSN Hunedoara, Bogdan Poraicu. Au fost eliberați marți, 26 decembrie 1989, considerându-se că nu mai reprezintă un pericol pentru revoluție. De la sediul Inspectoratului Județean de Interne Gheorghe Firczak și căpitanul MApN Constantin Litera l-au ridicat pe colonelul Ion Nicolae, șeful Miliției Județene Hunedoara, și l-au depus la arestul aceleiași unități militare. Împreună s-au deplasat și la locuința colonelului Lucian Văceanu, șeful Securității Județene Hunedoara, care nu era acasă. Mai târziu a fost prezent în sediul CJ  al FSN Hunedoara. Noua structură de putere avea nevoie de un manifest-program, redactat de Gheorghe Firczak, tipărit la Întreprinderea Poligrafică Deva, ulterior fiind afișat în localitățile județului. Cei de la Biroul Speciale, Aurel Pop, Carol Panduru, Gabriel Haida, Ioan Neagu, Dumitru Chiriac, coordonați de Cornel Călărașu încep să înregistreze problemele de apărare a revoluției. Aurel Pop a preluat arhiva fostului CJ Hunedoara al PCR pe care a predat-o noului CJ Hunedoara al FSN la 15 ianuarie 1990. Consiliul Municipal Deva al FSN s-a constituit în ziua de 23 decembrie 1989 fiind ales președinte Leon Tomuța. Noul consiliu a beneficiat de aportul secretarului fostului Consiliu Popular Municipal Deva, Petru Iacob. Punctul culminant al demonstrației de la Hunedoara a fost atunci când protestatarii au pătruns în sediul Comitetului Municipal Hunedoara al PCR și al Consiliului Popular Municipal Hunedoara. Printre ocupanții sediului îi regăsim pe Vasile Tudosi, Nicolae Filimon, Sorin Dănăilă, Marcel Mănescu, Marcel Olaru, Nicușor Mihuța, Elena Bratu, Petru-Emil Nicoară, Florin Ghiuzela, Vasile Rus, Filimon Șerb, Vladimir Ursu, Alexandru Chiș. La intrarea în clădire protestatarii au fost întâmpinați de activiști de partid și ofițeri de securitate. O parte din ei au discutat cu reprezentanții regimului comunist. Dintre aceștia, Ion Bogdan a fost izolat în încăperea care îi servise drept birou. Din balconul clădirii demonstranții care luaseră cu asalt   s-au adresat mulțimii de afară. Din birouri au fost scoase și aruncate în stradă tablouri cu Nicolae Ceaușescu. Un grup de protestatari în frunte cu Filimon Șerb, Nicolae Filimon și Vasile Tudosi au redactat o Proclamație a structurii municipale a noii puteri, prezentată, tot din balcon, celor 5000 de cetățeni adunați în fața clădirii administrative a municipiului. Se constituie Consiliul Municipal al FSN. Are în componența sa mai mulți reprezentanți ai celor care au demonstrat împotriva regimului comunist: Vasile Tudosi - președinte, Adrian Cornel Nisipescu - vicepreședinte, Costel Alic - membru, responsabil cu sarcinile de apărare a obiectivelor strategice din municipiu și probleme economice, Elena Bratu, Filimon Șerb - membri. La Orăștie, în fața cantinei-restaurant Miorița, mulțimea investește un comitet ca structură provizorie a noii puteri, având în componența sa pe Gheorghe Gârjob, Aurelia Cuibuș, Dan Gabor, Traian Inulescu, Ioan Cosma, Valer Cosma, Mircea Ionică, Gheorghe Tuța, Liviu Ștefan, Mircea Sida, Gabriel Roman, Lucian Bîrlea, Ioan Lungu, Gheorghe Pop, Mihai Popa. Tot atunci sediul orășenesc al PCR și al Consiliului Popular Orășenesc a devenit locația noului organ al puterii de stat, fiind preluate starea civilă, apărarea civilă și punctul ei de comandă unde se afla Angel Tancău. Acesta a pus la dispoziția noilor structuri planul de apărare al orașului. La ora 14⁰⁰ se prezintă la punctul de comandă mai sus amintit Tiberiu Bicăzan, comandantul Securității Orașului Orăștie, care îi solicită lui Angel Tancău, șeful Statului Major al Apărării Civile să se predea și, implicit, să renunțe la comandă. A fost chemat la discuții Gheorghe Gârjob. Până la urmă Tiberiu Bicăzan și subalternii săi, securiști, au fost concentrați la sediul UM 02350, unde militarii comandanți de col. Vasile Lungu i-au reținut până la noi ordine. Pentru a-i feri de furia mulțimii au fost transportați de Dumitru Mateica și Ioan Cosma  cu autovehicole la sediul unității militare. Abia după aceste evenimente a fost constituit noul Consiliu Orășenesc al FSN, în urma unor discuții aprinse: Gheorghe Gârjob – președinte; Traian Inulescu și Ioan Cosma – vicepreședinți; Dan Gabor, Valer Cosma, Valer Gogonea, Mircea Ionică, Liviu Ștefan, Mircea Sida, Lucian Bârlean, Ioan Lungu, Nelu Popa, Gheorghe Pop – membrii, dar lista a rămas deschisă fiind comunicată manifestanților de la Miorița. Ulterior a fost completată cu Gheorghe Tuța, Elena Cuibuș și Gabriel Roman. Pentrucă situația era confuză din punctul de vedere al siguranței populației dar și al noilor organe ale puterii de stat s-a format un Consiliu Local de Apărare al orașului Orăștie. În componența erau Angel Tancău, șeful Statului Major al Apărării Civile Orăștie; Iulian Bold, șeful Miliției Orăștie; Vasile Lungu, comandantul UM 02350; Gheorghe Ignat, comandantul Gărzilor Patriotice și Dumitru Mateica. Comunicațiile CO al FSN cu toate instituțiile au fost asigurate de Marcel Pepenar, Ioan Măglaș, Valentin Iancu și centralistele Viorica Bartok, Marioara Heffler, Adina Hegedüs, Ana Șerban, Viorica Balea și Elena Oprean. Permanența în punctul de comandă a fost asigurată de Gheorghe Noghi. Municipiul Petroșani a cunoscut și el efervescența constituirii noilor structuri. La prânz, la ora 12⁰⁰ apare o listă întocmită de Tiberiu Vladislav, întro formă mai puțin clară, drept dovadă că ea a fost mai târziu anulată.De la ora 14⁰⁰ până la ora 17⁰⁰ alegerile au fost marcate de o serie de discuții, mai mult sau mai puțin constructive. Inițiativele au o doză de neprevăzut. Institutul de Mine era în atenția unui grup de persoane care doreau să pătrundă în laboratoare, mai ales în cele de chimie unde se găseau substanțe ce puteau fi folosite în scopuri destructive. Septimiu Krausz a organizat circa 3 ore apărarea acesteia pentru a nu fi ocupate clădirile și, eventual, distruse. În sediul administrativ, întruna din încăperi lt. col. Pavel Coita a fost agresat și dezarmat de doi civili foarte surescitați. Ulterior, agresiunea și dezarmarea au fost oprite. Pe la ora 20⁰⁰ se constituie noul organ al puterii de stat. Consiliul Municipal Petroșani al FSN avea următoarea componență: Septimiu Francisc Krausz – președinte; Tiberiu Vladislav – prim-vicepreședinte; șapte vicepreședinți cu responsabilități pe domenii: Benoni Costinaș – probleme economice; Mircea Bujorescu – presă; Remus Burlan – administrația de stat; lt. col. Pavel Coita – probleme speciale; preot Mihai Munteanu – culte; Gheorghe Toma – aprovizionare; Ion Silvester – probleme sociale; Vasile Csiszer, Raj Tunaru, Lucia Popa, Carmen Orosz, Călin Gyulai, lt. col. Petre Cîrciumaru, Andrei Bania, Gheorghe Matei, Nicolae Darie – membri. Situația de la Brad  a fost atipică în comparație cu celelalte localități urbane din județ. Demonstranții au ocupat sediul orășenesc al PCR și al Consiliului Popular Orășenesc. Printre ei erau Nicolae Miclăuș, Marcel Trifan, Virgil Chiș, Ioan Nistorescu, Dorin Crișan, Constantin Blejan, câțiva ofițeri de armată și de miliție. La un moment dat a apărut o persoană necunoscută la acel moment care filma persoanele care participau la constituirea noii structuri orășenești a puterii de stat, ulterior cei de acolo aflând că se numește Remus Câmpeanu. S-a format un Consiliu Orășenesc al FSN cu 21 de persoane, notat pe un carton deoarece la acel moment alt fel de hîrtie nu se găsea, după ce Vasile Dorel Oprean, Virgil Chiș și Ioan Nistorescu le-au explicat celor prezenți ce s-a întâmplat la Deva în dimineața zilei de 22 decembrie 1989. În componența sa au intrat printre alții: Dorin Crișan, Constantin Blejan, Tiberiu Vanca, Aurel Benea, Sevastian Dina, Virgil Chiș, Ioan Nistorescu, Vasile Dorel Oprean. Unele persoane au fost puternic contestate în cadrul unor discuții tensionate. Cu toate acestea el a funcționat. S-au ales consilii locale ale Frontului Salvării Naţionale după cum urmează: Băiţa,preşedinte Amos Iuga fiind destituiţi primarul Ionel Bocan şi viceprimarul Enăchiţă Bența; Buceş,preşedinte Viorel Vulturar, în urma unei adunări la care au participat câteva sute de oameni, mai ales mineri; Bucureşci,preşedinte Aurel Badiu; Crişcior, preşedinte GheorgheJurcuţ; Densuş,preşedinte Viorel Zepa; Dobra,preşedinte Dumitru Popa; la Geoagiu,primarul Ion Bărbulescu dorea să organizeze o şedinţă de partid în dimineaţa zilei de 22 decembrie dar la insistenţele locuitorilor a predat sediul fiind ales preşedinte Ioan Marcu, cu participarea a 230 de cetăţeni; Gurasada,preşedinte Marian Pintea; Hărău,preşedinte Petru Dălie; Ilia,preşedinte Alexandru Alba; Luncoiu de Jos,preşedinte Nicolae Lazăr; Mărtineşti,preşedinte Lucian Cadariu; Orăştioara de Sus,nume de preşedinte neprecizat în informare; Sarmizegetusa,preşedinte Tiberiu Albulescu; Sălaşu de Sus,preşedinte Ioan Armean; Şoimuş, preşedinte Mircea Mangu; Vaţa de Jos,preşedinte Remus Miclean; Zam,preşedinte Dorin-Septimiu Dura. În aceste localităţi au fost destituiţi primarii şi în unele cazuri şi secretarii primăriilor. La Baia de Criş, Baru Mare, Bătrâna, Blăjeni, Boşorod, Bretea Română,Lelese,Lunca Cernii de Jos, Râu de Mori, Toteşti și Unirea nu au fost schimbate persoanele ci doar redefinite structurile. La Turdaș s-a derulat o situație complet hilară, dar profund semnificativă pentru potența regimului de a exercita puterea în plan local. Secretarul Consiliului Popular Comunal, Vasilică Potecă, constată în 22 decembrie 1989 că personalul politic pur și simplu a părăsit sediul. A luat legătura cu preotul Valer Muntean și învățătorul Gelu Igreț, din satul Pricaz, pentru a mobiliza cetățenii în vederea constituirii unei noi structuri a puterii în plan comunal. A doua zi, 23 decembrie 1989, aproximativ la ora 9⁰⁰, mai mulți cetățeni ai satului Pricaz în frunte cu învățătorul amintit pornesc spre centrul de comună. Din toate cele trei sate aparținătoare răspund chemării locuitori ai comunei. În felul acesta se constituie Consiliul Comunal Turdaș al FSN. Componența sa a fost următoarea: Liviu Cranciova – președinte, Claudiu Mareș, Vasilică Potecă, Aurel Cigmăian, Gelu Igreț și alții. Așa cum reiese din cele prezentate în județul Hunedoara puterea comunistă a fost în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile. Mai mult, a fost nevoită să părăsească sediile politico-administrative sub presiunea populară.