Rutenii

Statisticile oficiale aproape ii ignora, iar identitatea lor distincta e adesea contesata. Populatie slava despre care se stie inca foarte putin in Romania, rutenii sint insa reprezentati la cel mai inalt nivel politic. Gheorghe Firczak este deputat din partea Uniunii Culturale a Rutenilor din Romania iar unul dintre principalele sale obiective este “revitalizarea, reconstientizarea existentei rutenilor si in Romania, la fel cum se intimpla in intreg spatiul Europei central-rasaritene”.

Reporter: Cine sint de fapt rutenii (adesea numiti si rusini)?

Gheorghe Firczak: Rutenii sint o populatie slava din centrul Europei, o populatie crestina. Traditiile rutenilor nu sint deosebite de traditiile celorlalte popoare slave. Au un folclor propriu, muzica populara, obiceiuri crestine. O sarbatoare proprie noua este cea din luna mai, cind se sarbatoreste Ziua Rutenilor, moment in care rutenii si-au proclamat independenta fata de Curtea de la Viena, in 1848. In aceasta zi se organizeaza manifestari etno-culturale cu muzica populara, dansuri, momente festive, ca la orice serbare nationala. Rutenii sint prezenti in Romania mai mult in partea de nord a tarii, dar si in vest.

R.: Care este diferenta dintre ruteni si ucraineni?
G.F.: Exact aceeasi diferenta ca intre romani si francezi. Romanii sint romani si francezii sint francezi. Diferenta dintre ruteni si ucrainei, daca vreti, este aceeasi precum cea dintre cehi si slovaci. Rutenii sint un popor diferit decit cel ucrainean.
Rutenii sint recunoscuti ca fiind o etnie separata in Cehia, Polonia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Romania si Statele Unite. Numai in Ucraina nu sint recunoscuti. Ucraina, care de altfel nu recunoaste nici o minoritate nationala, nu numai rutenii. 
Diferentele dintre popoarele slave sint mult mai mici decit in cazul altor familii de popoare, chiar si cele neo-latine. Eu zic ca pina la urma tot ii vor recunoaste. Ucraina merge spre democratizare, si daca doreste integrarea in Uniunea Europeana va trebui sa recunoasca minoritatile pentru ca aceasta este teza Uniunii Europene, de a asigura diversitatea etno-culturala a tuturor. 

R.: Stiu ca sinteti presedintele Consiliului Mondial al Rutenilor. Cu ce se ocupa acest organism?
G.F.: Noi avem acolo intilniri trimestriale. Consiliul asigura permanenta conducerii tuturor rutenilor si cind ne intilnim stabilim contacte cu rutenii din intreaga lume, colaborari culturale, editari de reviste, schimburi de vizite intre rutenii din diverse tari, pregatirea unor ansambluri folclorice. 

R.: Care ar fi neajunsurile specifice rutenilor din Romania?
G.F.: Noi luptam pentru a retrezi constiinta nationala a rutenilor. Este un efort important, nu este usor pentru ca secole de-a rindul rutenii au fost marginalizati. Din punctul de vedere al legislatiei romanesti, si noi ne confruntam cu lipsa unei legi a minoritatilor din Romania care sa reglemeteze statutul juridic al acestora. Nu exista probleme deosebite. Este o munca de Sisif, in fiecare zi, pentru organizarea de intilniri, colaborari cu ruteni din lumea intreaga.

R.: Care este relatia dumneavoastra cu ucrainenii?
G.F.: Nu cred ca are importanta relatia mea cu ucrainenii. Eu nu am nici o relatie cu ei. Pe mine nu ma intereseaza pozitia lor. Este treaba lor. Romania este o tara democratica, este dreptul lor sa spuna ca nu exista ruteni. Dincolo de faptul ca ei spun ca nu exista, rutenii totusi exista in lumea intreaga. Si exista si in Romania.

R.: Cum se face ca numarul rutenilor conform datelor ultimului recensamint (de doar 257 de persoane) este mult mai mic decit numarul celor care v-au votat?
G.F.: In primul rind numarul rutenilor este foarte mic pentru ca in recensaminte nu au fost trecuti ca atare. Inainte de 1918 rutenii erau foarte clar priviti ca o etnie distincta. Dupa 1918 in unele recensaminte au fost trecuti ca etnie distincta, in altele au fost trecuti alaturi de ucraineni. Dupa 1945 sau n-au mai fost trecuti deloc, sau au fost trecuti alaturi de ucraineni. Si sigur ca politica aceasta de deznationalizare si de nerecunoastere a existentei rutenilor a determinat o anumita pierdere a identitatii si multi nu se mai declara ruteni. 
Acesta problema a existat dupa 1945 si in Ungaria, si in Polonia, si in Cehoslovacia. Foarte multi ruteni nu stiu ca sint ruteni, nu se individualizeaza ca facind parte din acesta mare familie slava. Iar noi trebuie sa reconstientizam identitatea ruteana si va fi altceva si la recesaminte. Dar pentru asta trebuie un pic de timp. 
Cit priveste numarul celor care voteaza, la nici o minoritate acesta nu este egal cu numarul celor din recensamint. In cabina de vot omul poate sa voteze cu cine doreste. Probabil ca, tinind cont si de vocatia democrata a poporului roman, fiecare uniune a minoritatilor nationale din Romania a fost votata si de etnici romani. Si pe urma mai exista si problema ca nu toti vor sa-si recunoasca identitatea ruteana ca distincta. Sint diverse metode de a se face presiune. Dar aceasta presiune in nici un caz nu vine de la autoritati, de la reprezentantii statului roman, ci de la diverse paliere. Adica cei care nu doresc sa existe ruteni fac diverse presiuni prin mass-media, prin zvonistica. 
Dar Guvernul roman nu a acordat dreptul minoritatilor din Romania de a fi reprezentate in Parlament pentru ca acestea sa se certe intre ele. Subventia pe care o primim este pentru a face tot ceea ce este necesar pentru ca minoritatea respectiva sa isi continue existenta si sa si-o manifeste.

http://www.divers.ro/accent_ro?func=viewSubmission&sid=3553&wid=37454