S-au scris sute dacă nu chiar mii de pagini despre Revoluţia Română din Decembrie 1989 din mai multe perspective. Pentru publicul larg semnificative par a fi cele care aduc în prim-plan o cât mai importantă doză de senzaţional. Pentru a circumscrie o serie de evenimente unei revoluţii, conform filosofiei istoriei, trebuie să o delimităm conceptual. Spunem să o delimităm pentrucă o definiţie exhaustivă, atotcuprinzătoare este practic imposibilă. De ce? Pentrucă tipologia revoluţiilor este atât de diversă, formele sale de manifestare sunt multiple încât este imposibilă o definiţie care să nu omită ceva. Totuşi ce este revoluţia? Teoretic este o noţiune a filosofiei istoriei iar practic, în viaţa reală, un şir de evenimente.

Revoluţia Română din decembrie 1989 reprezintă un fenomen complex determinat pe de o parte de realitatea internă social-economică şi politică pe de altă parte de contextul internaţional cu amplele sale conotaţii economice şi, mai ales, geopolitice. Tocmai de aceea este firesc, ca în decursul timpului, să apară o multitudine de puncte de vedere, care se subordonează unei evoluţii obiective dar cuprind şi o mulţime de observaţii subiective determinate de personalitatea celor care o fac. Toate acestea nu înseamnă câtuşi de puţin că noi vrem să aplicăm, unui autor sau altuia, vreo etichetă peiorativă. Scopul nostru este să constatăm, pe baza unui inventar felul în care este privită Revoluţia Română în timp de diversele medii.

Regimul comunismului național (1965-1989) al lui Nicolae Ceauşescu a reprezentat iniţial o schimbare, pentru că se anunţa continuarea procesului de liberalizare şi de desprindere de Moscova, început în ultima parte a regimului Gheorghiu-Dej. Anul 1965 a fost un an al schimbărilor radicale în istoria comunismului românesc. Aceste schimbări s-au regăsit și în documentele de partid ale județului Hunedoara. Astfel, Hotărârile Conferinței Regionale de partid Hunedoara din 11-12 iunie 1965 stabileau sarcini în toate domeniile de activitate. 

Perioada comunistă din istoria județului Hunedoara a avut ca de altfel, în întreaga țară, trei etape distincte: etapa luptei pentru cucerirea puterii politice (1944-1947); perioada stalinistă(1948-1965)și perioada comunismului național (1965-1989).

Conform Convenției de Armistițiu semnată de delegația română la Moscova, alimentele și celelalte bunuri se planificau și se strângeau prin intermediul autorităților române de la nivelul județelor, preturilor și primăriilor.

Am votat pentru o Românie mai bună, pentru o Românie care să își folosească întregul potențial, pentru ca românii, rutenii și toate minoritățile naționale să trăiască mai bine. Îmi exprim satisfacția pentru că rutenii își pot afirma identitatea, datorită generozității poporului român, a modului în care instituțiile fundamentale românești, Parlament, Președenție, Guvern, se manifestă față de minoritățile naționale. Cred în destinul fast al României, în soarta favorabilă pentru rutenii din țara noastră și de pretutindeni. Dorim ca procesul democratic să continue, țara noastră să devină membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Prezența în structurile euro-atlantice să fie în continuare garantul suprem al siguranței noastre naționale.

După primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale desfășurate în țara noastră duminică 2 noiembrie 2014, rezultatele nu au fost categorice, astfel fiind nevoie de al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României. În această perioadă, competitorii electorali, prin campania electorală, își prezintă și nuanțează propriile oferte politice. Tocmai de aceea, în acest moment, facem încă un apel la cetățenii cu drept de vot, ca prin prezența la urne, în data de 16 decembrie, să legitimeze următorul președinte al țării noastre. Dreptul la vot este un drept fundamental în România, drept pentru care mulți s-au jertfit pe altarul libertății naționale.

Duminică 2 noiembrie 2014 au loc alegerile prezidenţiale. În viaţa unei democraţii alegerile au o importanţă covârşitoare pentru că în felul acesta se manifestă suveranitatea poporului. Tocmai de aceea facem un apel la toţi cetăţenii cu drept de vot să se prezinte la secţii pentru a-şi exercita acest drept. Participarea la vot trebuie înţeleasă şi ca un privilegiu, nu doar ca un drept, pentru că de-a lungul timpului o serie de cetăţeni au fost împiedicaţi să participe la vot.
    Noi rutenii din România considerăm că prezenţa noastră la urne este o datorie de onoare pe care o exercităm cu cinste.

În perioada 19-21 septembrie 2014, la Petrovci-Croația a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului Mondial al Rutenilor pentru a analiza situația creată în Podkarpatska Rus-Ucraina. Mikola Bobinec, reprezentantul organizațiilor rutene din Podkarpatska Rus a expus punctul de vedere al acestora. Există voci, care nu au nici o cădere să vorbească în numele rutenilor din această zonă. Cu toate acestea ei cer răspicat fie autonomia fie independența acestei regiuni a Ucrainei.
    Discuțiile au determinat punctul de vedere al Consiliului Mondial al Rutenilor.

În perioada 6-8 iunie 2014 s-a desfășurat la Bistra, jud. Maramureș o întâlnire a rutenilor din comuna respectivă cu președintele Consilului Mondial al Rutenilor, Djura Papuga, însoțit de poeta ruteancă Marija Kovač Doroski și Vladimir Harhaji, vicepreședintele Comisiei pentru Mijloacele de Informare a Consiliului Mondial al Rutenilor, sub genericul "Am fost, sunt și voi rămâne rutean". Sâmbătă, 7 iunie, delegația Consiliului Mondial al Rutenilor a avut o întâlnire cu rutenii, din satul Valea Vișeului, com. Bistra. Prof. Vasile Oniujec, consilier al Uniunii Culturale a Rutenilor din România în Consiliul Local Bistra a prezentat comunitatea rutenilor din Valea Vișeului.

Uniunea Culturală a Rutenilor din România si deputatul acestei formațiuni, Gheorghe Firczak, deplâng trecerea la cele veșnice a celui care a fost un profesionist desăvârșit și un minunat colaborator al rutenilor din România, prof. SILVIU BACIU.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.