Noul Testament este o colecţie de texte a căror validitate istorică este adesea pusă la îndoială.
Naşterea lui Iisus Hristos este un moment important pentru miliarde oameni la nivel mondial, aspectele acestei poveşti fiind cunoscute în asemenea detalii încât istoricii nu pot să  nu pună la îndoială veridicitatea acestora. „Părerea mea în acest sens, care ar fi şi opinia majorităţii altor savanţi biblici, este că povestea de Crăciun a Evangheliilor este foarte puţin credibilă din punct de vedere istoric”, explică Brent Landau, expert în studii biblice al Universităţii Austin din Texas, citat de către Live Science.
De-a lungul timpului, odată cu scăderea influenţei diferitelor biserici creştine, oamenii de ştiinţă au putut să analizeze povestea Naşterii şi, în funcţie de unghiul abordat, să identifice o serie de aspecte ale acesteia care nu se potrivesc cu realitatea istorică.

Cercetătorii au creat un algoritm care poate aproxima şansele unei persoane de a muri în următorul an.
Inteligenţa artificială poate fi extrem de utilă şi interesantă, dar, după cum au aflat cercetătorii de la Centrul Medical Geisinger, aceasta poate fi sursa unor reale motive de îngrijorare. Mai exact, aceştia au creat un algoritm care poate calcula posibilitatea ca o persoană să moară în decursul unui an. Problema este că cercetătorii nu pot explica cum acesta funcţionează, notează New Scientist.
Cercetătorii au „antrenat” algoritmul cu ajutorul a 1,77 milioane de electrocardiograme, provenite de la 400.000 de pacienţi, pentru ca acesta să poată fi capabil să identifice acele tipare corespunzătoare unor viitoare probleme cardiace, atacuri de cord şi fibrilaţii.

Arheologii iraelieni au descoperit o biserică din perioada bizantină, în vecinătatea vestică a Ierusalimului, unde acum se află oraşul Beit Shemesh.
După trei ani de excavaţii, arheologii din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi au dezvăluit, săptămâna aceasta, o serie de arteface dintr-o biserică veche de aproape 1.500 de ani, potrivit Deutsche Welle şi Jerusalem Post.
În timpul săpăturilor, specialiştii au scos la iveală o serie de mozaicuri care înfăţişează păsări, fructe şi plante, precum şi fresce colorate de pe zidurile bisericii. Lăcaşul de cult a fost construit după un plan minuţios, cu un altar din marmură şi un baptisteriu cu scurgere din calcit.
Pe un mozaic din podea este înfăţişat un vultur, simbolul Imperiului Bizantin.
 „Cunoaştem câteva sute de biserici din Ţara Sfântă, dar această biserică le depăşeşte pe majoritatea dintre ele prin stadiul de conservare şi implicarea imperială care a finanţat (lucrările de construcţie n.r.)”, a afirmat Benjamin Storchan, şeful şantierului arheologic.

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena, care va fi adus în România vineri dimineaţă, va fi depus şi la Palatul Elisabeta din Bucureşti, înainte de ceremonia de reînhumare, programată sâmbătă la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, potrivit agenţiei de presă Mediafax.
Vineri, rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena vor fi repatriate, pentru ca aceasta să fie reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I.
 Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.
Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie.

Fiecare lăcaş de cult dărâmat a semănat durere în sufletul enoriaşilor şi al preoţilor parohi din Bucureşti. Cei care au trăit astfel de momente s-au destăinuit şi, chiar si acum după mai bine de 30 de ani, e greu de înţeles cum s-a putut întâmpla aşa ceva.
Prin demolarea bisericilor, spunea părintele Constantin Galeriu “a fost rănit un popor în sufletul lui, în adânc. [...] A lovi într-un ase¬menea locaş înseamnă a lovi în cel mai sfânt loc al fiinţei neamului, înseamnă a lovi în puterile lui spirituale, în cre¬dinţa care este stânca de rezis¬tenţă, în nădejdea care-l înaripează, în iubirea divină care-i dă viaţă, care-i sus¬ţine viaţa. [...] Odată cu demolarea bisericilor se uneltea demolarea conştiinţe¬lor, a neamului, demolarea istoriei, a rădăcinilor”.
 O dovadă a celor susţinute de părintele Galeriu este povestea demolării bisericii Enei, imediat după cutremurul din 1977, prezentată de ziarul Patriarhiei, Lumina.

''Deoarece reţelele se suprimă reciproc, ele pot crea două extreme''.
Cercetătorii au descoperit că oamenii suprimă zonele creierului responsabile de gândirea analitică şi setează părţile responsabile de empatie să creadă în Dumnezeu.
"Când există o problemă de credinţă, din punct de vedere analitic, apare o chestie, aparent, absurdă. Vorbind despre ce înţelegem că se întâmplă cu creierul uman, saltul de la religie la credinţa în forţele supranaturale ne îndepărtează de perspectiva critică şi analitică în gândire. Acest lucru se întâmplă pentru a ne ajuta să atingem o mai mare înţelegere socială şi emoţională", a declarat profesorul Tony Jack, care a condus cercetarea.
După o analiză a opt experimente, cercetătorii au constatat că oameni credincioşi sunt mai empatici faţă de semenii lor decât cei care nu cred în Dumnezeu.

Premierul Tunisiei, Youssef Chahed, a interzis vineri utilizarea vălului islamic integral (niqab) în instituţiile publice „din raţiuni de securitate”, potrivit unui oficial din cadrul Guvernului, citat de Reuters.
Decizia a fost luată după atacul terorist de marţi, când un bărbat căutat de Poliţie s-a aruncat în aer după ce a fost încercuit de forţele de securitate, potrivit Mediafax.
Acesta a fost al treilea incident de natură teroristă în mai puţin de o săptămână, în contextul în care Tunisia se pregăteşte de alegeri în această toamnă.

Papa Francisc a aprobat oficial modificarea rugăciunii "Tatăl Nostru" pentru slujbele catolice, schimbare care vizează fragmentul de frază "nu ne duce pe noi în ispită", potrivit cbnnews.com.
Modificarea vizează doar un fragment de frază din celebra rugăciune din Evanghelia după Matei, mai precis "nu ne duce pe noi în ispită", care devine "nu ne abandona/ nu ne lăsa să cădem în ispită", potrivit Mediafax.
Reprezentanţii Conferinţei episcopale italiene au anunţat, în noiembrie 2018, că textul rugăciunii "Tatăl Nostru" va fi modificat, iar noua versiune a fost aprobată de Papa Francisc pe 22 mai, potrivit US Catholic.
Conferinţa episcopală italiană, înfiinţată în 1971, este autorizată să stabilească norme pentru slujbele religioase.

Şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj au fost beatificaţi duminică la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj. Au fost beatificaţi Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.
Potrivit părintelui vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, procesul de beatificare are reguli foarte riguroase care, în acest caz, a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi, potrivit Mediafax.

Francisc, lider al bisericii catolice salutat ca o personalitate deschisă apropierii de comunităţile marginalizate sau, până acum, chiar respinse de reprezentanţii administraţiei de la Vatican, a devenit încă de la numire un simbol în lumea muzicii, filmului şi a revistelor pop.

Papa Francisc nu este liderul obişnuit al lumii catolice. Primul papă provenit din afara Europei după sute de ani, a devenit rapid unul dintre personajele obişnuite pentru cultura pop. De la grafitti-uri care îl înfăţişează, până la legende legate de pasiunea sa pentru fotbal în Argentina, ţara sa natală, şi apariţii în reviste ca Rolling Stone ori numirea sa drept personalitatea anului 2013 pentru revista Time, Francisc îşi dezvoltă aura unui personaj adoptat din plin de cultura pop, potrivit Mediafax.