AUTOFAGIA și rolul ei în prevenirea bolilor, în încetinirea îmbătrânirii și în prelungirea vieții

Scris de N. Grigorie Lăcrița. Posted in Opinii


Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de ce mâncăm,
când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos,
nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !

Cuprins:
1. Precizări preliminare
2. Autofagia: sens și conținut
3. Când se declanșează autofagia?
4. Ce oprește autofagia?
5. Ce cauzează lipsa de autofagie?
6. Postul accelerează autofagia, îmbunătățind sănătatea și prelungind viața
6.1. Postul și autofagia
6.2. Scopul Postului
6.3. Efectele benefice generate de post asupra organismului


6.4. Postul intermitent
6.5. Tipurile de post intermitent
7. Beneficiile autofagiei
8. Echilibru în autofagie
9. Deosebirea dintre autofagie și apoptoză
10. Efectul de sinergie în autofagie
11. Durata pe care acționează autofagia depinde de cât de mult se mâncă la ultima masă

Rezumat: Autofagia este un proces natural permanent de autoconservare prin care organismul (1) reciclează celulele deficitare în vederea reînnoirii și a refolosirii lor și (2) îndepărtează celulele care nu mai pot fi reciclate, care ajung moarte. Procesul de autofagie este întotdeauna prezent în organism, într-o anumită măsură, într-un mod autonom; cu toate acestea, creșterea sa substanțială, sinergetică, are loc pe perioada de înfometare, când scad nivelurile de glucoză. Abținerea de la mâncare (înfometarea, adică lipsa de nutrienți) este principalul factor de accelerare al autofagiei. Autofagia se bazează pe principiul pauzei de la a mânca, care conduce la o accelerare a regenerării celulare prin următorul proces: când creşte perioada în care simţim senzaţia de foame, celulele reciclează tot ce este vechi şi inutil din interiorul lor, reîntinerind corpul. Accelerarea proceselor de autofagie are loc după ce stomacul s-a golit (în lipsa nutrienților) de mâncare, nivelul optim fiind atins pe perioada odihnei din timpul somnului de noapte. Atunci când nu primește hrană, organismul începe să „devoreze” din ceea ce are deja la dispoziție, inclusiv din celulele îmbătrânite și bolnave, proteine deteriorate, viruși și bacterii, făcând loc pentru regenerarea unor celule noi și sănătoase. Articolul de față prezintă modul în care autofagia contribuie în prevenirea bolilor, în încetinirea îmbătrânirii și în prelungirea vieții.

Cuvinte și expresii cheie: autofagie; autoconservare; celulele deficitare, îmbătrânite, bolnave; înfometare; mâncare; hrană; pauză de mâncare; proteine deteriorate; reciclare / regenerare celulară; sinergie; viruși și bacterii;

1. Precizări preliminare

„Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere,
iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).

Fiecare om (rațional) este conștient de faptul că „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate” .
Numai că acest adevăr este mereu uitat, ignorat, fapt pentru care trebuie amintit din când în când spre binele fiecăruia, al familiei sale și al societății.
În orice societate, „în care se trăiește bine”, s-a ajuns în situaţia ca oamenii săraci să fie mai sănătoşi şi mai fericiţi decât bogații-îmbuibați, şi aceasta pentru că „pe săraci foamea îi face să fie sănătoşi”, iar „pe bogații-necumpătați îmbuibarea îi îmbolnăvește, le întunecă mintea şi le produce moartea . „Unul flămând este mai sănătos și trăiește mai mult ca decât unul îmbuibat.”
Într-o societate a bunăstării sociale, problema unei „alimentaţii raționale”, a întregii populații, devine o problemă vitală pentru sănătatea și pentru viața și a celor săraci și a celor îmbuibați, și aceasta din cauză că și unii și alții „sunt o problemă socială”:
1) pentru cei săraci: să iese din sărăcie, să li se asigure „un trai decent”,
2) pentru cei îmbuibați: îmbuibarea îi îmbolnăveşte şi le întunecă mintea.
Problema este importantă atât la nivelul fiecărei persoane, cât și pe ansamblul întregii societăți și a conducerii acesteia.
În aceste țări s-a ajuns deja în situația în care, numărul persoanelor care mor din cauza îmbuibării, să depășească tot mai mult (fiind într-o creștere continuă) pe cel al persoanelor care mor de foame.
Pe zi ce trece, tot mai multe persoane sunt ocupate de adoptarea unor „principii de viață raționale”, în special bazate pe o alimentație care să le ferească de boli, care să le asigure o viață cât mai îndelungată, în condiții de fericire bazată pe sănătate
Între aceste „principii de viață raționale” se numără și autofagia, foarte puțin cunoscută, chiar și ca noțiune.
De precizat și faptul că, dintre numeroasele abordări pe teme de autofagie, cele mai multe nu sunt pe înțelesul omului obișnuit, ceea ce face ca această noțiune să nu fie înțeleasă și cu atât mai mult să nu fie aplicată corect în viață.
În prezentul material se prezintă noțiunea de autofagie (1) pe înțelesul omului de rând și (2) cu sensul benefic pe care îl are pentru sănătatea și pentru viața omului, consemnat de cercetările medicale din ultimii ani .

2. Autofagia: sens și conținut

„O bună definiţie înseamnă un pas în cunoaşterea lucrurilor.” (George Călinescu)
„Viața necercetată nu merită trăită.” (Socrate)

Scopul urmărit prin acest material este (1) înțelegerea, de către cât mai multe persoane, a noțiunii de autofagie și (2) aplicarea, pe cât posibil, a principiilor acesteia în vederea obținerii unei cât mai bune sănătăți, atât a fiecăruia, cât și pe ansamblul societății.
Noțiunea de autofagie nu poate fi explicată și înțeleasă printr-o singură frază (și cu atât mai mult printr-o singură propoziție), fapt pentru care nici nu există o „definiție standard” a acesteia.
Din această cauză voi prezenta mai multe definiții date noțiunii de autofagie, chiar dacă unele se repetă sub o altă formă, dar înțelegerea sensului și a conținutului acestei noțiunii este mai importantă decât aspectele de formă.
Autofagia:
1. Este un mecanism de detoxificare intracelulară.
2. Este un mecanism fiziologic, intracelular, prin care organismul scapă de celulele deteriorate prin reciclarea componentelor deficitare ale acestora. Celulele deficitare au sensul de celule anormale, cu componente vechi, uzate, nedorite, îmbătrânite, bolnave, deteriorate, cu viruși și/sau cu bacterii, care nu mai sunt utile.
3. Este un proces natural și normal de regenerare a organismului prin curățarea și reciclarea celulelor deficitare; de exemplu, după o infecție, prin procesul de autofagie se distrug virușii și bacteriile.
4. Este un proces de „digestia celulară”:
4.1) care servește pentru curățarea celulelor deficitare de toate componentele lor care ar putea provoca boli și
4.2) care ajută la generarea de componente celulare noi, sănătoase, active, care stimulează sistemul imunitar, care ajută la prevenirea bolilor, la încetinirea îmbătrânirii și la prelungirea vieții.
5. Este un proces de autoconservare prin care organismul reciclează celulele deficitare și îndepărtează pe cele care nu mai pot fi reciclate, care ajung moarte.
6. Este un mecanism natural și normal de reînnoire celulară permanentă. Procesul de autofagie este întotdeauna prezent în organism, într-o anumită măsură, într-un mod autonom; cu toate acestea, creșterea sa substanțială, sinergetică, are loc pe perioada de înfometare (când scad nivelurile de glucoză).
Abținerea de la mâncare (înfometarea, adică lipsa de nutrienți) este principalul factor de accelerare al autofagiei.
Autofagia se bazează pe principiul pauzei de la a mânca, care conduce la o creștere însemnată a regenerării celulare prin următorul proces: când creşte perioada în care simţim senzaţia de foame, (prin procesul de autofagie) celulele reciclează tot ce este vechi şi inutil din interiorul lor, reîntinerind corpul.

3. Când se declanșează autofagia?

„Când vine vremea să mănânci corect și să începi să faci exerciții,
nu există «Voi începe de mâine». Mâine este boala.” (V. L. Allineare)

Autofagia are loc în permanență în anumite țesuturi, deci și când ne hrănim și când postim, dar este accelerată de post și de alți factori, precum:
1) de cât mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm;
2) de câtă apă să bem zilnic și când;
3) de ce alimente consumăm;
4) de adoptarea unui stil de viață sănătos, respectiv: de somn, de odihnă, de lipsă stresului, de practicarea de exerciții fizice etc.
Accelerarea proceselor de autofagie are loc după ce stomacul s-a golit (în lipsa nutrienților) de mâncare, nivelul optim fiind atins pe perioada odihnei din timpul somnului de noapte.
Atunci când nu primește hrană, organismul începe să „devoreze” din ceea ce are deja la dispoziție, inclusiv din celulele îmbătrânite și bolnave, din proteinele deteriorate, din viruși și bacterii, făcând loc pentru regenerarea unor celule noi și sănătoase.
Procesul de autofagie crește substanțial, sinergetic, prin post, ceea ce nu se întâmplă în cazul restricțiilor calorice simple sau a unor diete.

4. Ce oprește autofagia?

„Cel mai mult rău oamenii şi-l pricinuiesc singuri”. (Menander), sau
„Cele mai multe rele şi le pricinuiesc oamenii singuri”. (Euripide).

Consumul alimentelor, pe perioada de „post intermitent”, dezactivează, stopează acest proces de auto-curățare intracelulară.
Chiar și o cantitate mică de mâncare, în timpul procesului de autofagie (al postului), oprește autofagia.

5. Ce cauzează lipsa de autofagie?

„Boala este încălcarea legilor naturii.” (Charles Simmons)

În lipsa autofagiei, o parte importantă din componentele celulelor deficitare se acumulează în corp și provoacă o serie de boli.
Lipsa de autofagie se înțelege cel mai bine văzând care sunt beneficiile autofagiei: în lipsa autofagiei, aceste beneficii (pe cât de numeroase, pe atât de însemnate, redate într-un alt paragraf) nu mai au loc.

6. Postul accelerează autofagia,
îmbunătățind sănătatea și prelungind viața

„Sănătatea este o convenţie între tine şi corpul tău.” (Terri Guillemets)
„Să îţi doreşti să fii sănătos este o parte din sănătate”. (Seneca)

6.1. Postul și autofagia

„Postu-i maica sănătăţii şi lungimea vieţii!” (Sfântul Serafim de Sarov)
 „Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, a minţii şi a spiritului.”
(B.K.S. Iyengar)

În acest articol postul nu este abordat nici din punct de vedere religios și nici ca dietă, ci numai din punctul de vedere al celor care sunt preocupați de prevenirea bolilor, de încetinirea îmbătrânirii și/sau de prelungirea vieții printr-o alimentație rațională. Faptul că și prin posturile religioase se ajunge la asemenea efecte benefice (și chiar la mai mult) este o realitate de necontestat.
Beneficiile pe care postul intermitent le-ar putea avea asupra organismului sunt unele dintre cele mai mari preocupări de sănătate cu care se confruntă oamenii de știință din țările dezvoltate, fiind legate de prevenirea bolilor, încetinirea îmbătrânirii și prelungirea vieții.
De circa 20 de ani știința a început să cerceteze și să înțeleagă
(1) procesele de reciclare a proteinelor în perioada de înfometare;
(2) efectele benefice produse de o „înfometare programată” asupra organismului,
(3) autofagia, ca mecanism fiziologic, intracelular, prin care organismul scapă de celulele deteriorate prin reciclarea componentelor deficitare ale acestora în perioada de înfometare.
În sensul autofagiei, postul reprezintă interdicție de a mânca orice fel de alimente, pe o anumită perioadă, fiind permis numai consumul de apă, nu și de alte lichide.
Postul negru presupune să nu mănânci nimic în acea zi, ci doar să bei apă.
Postul, adică pauza de la a consuma orice fel alimente:
1) este o purificare a organismului de toxinele din unele alimente, fapt pentru care este benefic pentru sănătatea corporală și intelectuală;
2) declanșează autofagia;
3) generează două mari efecte benefice:
3.1) stimulează autofagia, proces de autoconservare prin care organismul reciclează celulele deficitare și îndepărtează pe cele care nu mai pot fi reciclate, care ajung moarte, și
3.2) stimulează și o renovare completă a corpului, încetinind procesul de îmbătrânire prin eliminarea vechilor gunoaie celulare și înlocuirea lor cu componente celulare noi.
Restricțiile alimentare mai severe pot provoca și probleme de sănătate, cum ar fi scăderea masei corporale, a densității minerale osoase, un risc crescut de anemie, de calculi biliari etc.
Părerile sunt diferite cu privire la „care este durata postului pentru ca autofagia să-și producă efectele?”
Studiile (cu o temeinică fundamentare științifică) efectuate până în prezent, nu au putut recomanda în mod clar o durată „optimă” a postului (în scop de autofagie), care să se potrivească oricărei persoane.
Odată ce e început postul intermitent, în general pe timpul nopții, se declanșează un complex de procese în corpul nostru, inclusiv autofagia.
Când organismul simte foamea (adică lipsa nutrienților), începe reciclarea celulelor alterate, a proteinelor și a aminoacizilor alterați.
Multă lume credea că atunci când postești, pierzi masă musculară, ceea ce nu este adevărat dacă îți cunoști bine propriul corp și duci un post benefic pentru sănătate.
„Cunoaște-te pe tine însuți”, fii conștient de propil tău corp și de propria ta sănătate, caută în tine însuți și înțelege (corect) ce îți face bine și ce îți face rău și, dacă reușești să înțelegi acest lucru, vei ajunge să fii cel mai bun medic pentru sănătatea ta. Atunci vei reuși să ții cel mai bun și cel mai sănătos post pentru sănătatea ta și vei ajunge la „Minte sănătoasă în corp sănătos”. Aceste citate au intrat în conştiinţa culturală a lumii prin semnificaţia lor filosofică şi morală, transmiţând un îndemn legat de dimensiunea spirituală a omului, de modul în care „Fiecare om este autorul propriei sale sănătăți sau boli.” (Buddha)

6.2. Scopul postului

„Înainte de a vindeca pe cineva, întreabă-l dacă este pregătit să renunțe la ceea ce l-a îmbolnăvit.”. (Hippocrate).
„Cele mai bune medicamente sunt odihna şi postul.” (Benjamin Franklin)

Scopul postului, din punct de vedere al sănătății, este să se stimuleze o stare de înfometare agreabilă astfel încât autofagia (care este „uzina de reciclare intracelulară”) să poată fi activată din plin.
Succesul postului, în scop de autofagie, este asigurat atunci când reușim să acceptăm foamea cu o atitudine pozitivă, ca fiind benefică pentru sănătate.
Este bine să ne cultivăm în minte ideea că o ușoară senzație de foame este un lucru bun și trebuie să fim dispuși să o suportăm pe o perioadă de 14 - 16 ore. Corpul se va adapta treptat cu postul. De modul în care fiecare reușește să-ți schimbe (seteze) mintea, așa îi va fi și sănătatea și corpul, sau „schimba-ți mintea, iar ea îți va schimba corpul”.

6.3. Efectele benefice generate de post asupra organismului

„Nimeni nu poate depăşi o problemă de sănătate
dacă foloseşte acelaşi clişeu de gândire care a declanşat afecţiunea”. (Thomas Edison)
„Postul trupului este hrana sufletului.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)


Când începe foamea, încep să se obțină următoarele efecte benefice pentru organism:
1) autofagia a intrat în acțiune,
2) detoxificarea intracelulară operează din plin,
3) enzimele de revitalizare încep să lucreze accelerat,
4) proteinele defecte existente sunt utilizate până la capăt,
5) eliminarea substanțelor toxice din organism are loc din plin.
6) ca efecte secundare are loc o reducerea greutății și a grăsimii corporale.
În starea de înfometare, uzinele de reciclare din interiorul celulelor sunt activate și noi proteine sunt sintetizate din proteinele defecte sau „reziduale”.
Autofagia ajută la refacerea celulelor într-un interval de timp mult mai scurt, omul scăpând de oboseala corpului și a minții, căpătând un surplus de energie la muncă și la viață.
Când ajungem să ne simțim confortabil cu senzația de foame, avem dovada că uzina de reciclare funcționează printr-un proces declanșat în mod conștient.

6.4. Postul intermitent

„Ar trebui să faci bine trupului, pentru ca sufletul să aibă plăcere să locuiască în el”.
(Winston Churchill)
„Postul intermitent este un doctor al trupului și al sufletului nostru.” (N. Grigorie Lăcrița)

Postul intermitent este postul care se ține cu întreruperi, respectiv de a nu mânca timp de anumite ore (pe o anumită durată), care se întinde pe o zi sau două, după care se mâncă pe un anumit interval de timp, care, și în acest caz, se întinde pe o zi sau două.
Perioade de „foame programată”, adică de „post intermitent” și-o poate alege fiecare în funcție de cum o poate duce mai bine, în funcție de activitatea desfășurată, programul de muncă etc.
Postul intermitent, în sensul autofagiei, implică abținerea totală de la orice fel de mâncare, pentru o anumita perioada de timp, înainte de a manca din nou în mod regulat.
Postul intermitent este practicat:
1) fie din convingeri religioase:toate religiile impun abținerea de la alimente, în anumite perioade,
2) fie din necesitate pentru cei care sunt preocupați de prevenirea bolilor, de încetinirea îmbătrânirii și/sau de prelungirea vieții.
A nu se confunda „postul intermitent” cu „dietele”.
Postul intermitent este un stil alimentar în care alternează (1) perioadele de abținerea totală de la orice fel de mâncare (de post) cu (2) perioadele de alimentații normale, echilibrate, care sunt lipsite de restricții severe.
Postul intermitent se practică, de mii de ani, în toate religiile, din credință, prin abținerea de la mâncare, în anumite perioade.
Ignorat mult timp de știință, postul intermitent a fost adus în actualitate (în general, după anul 2000) de studii și analize (cu o temeinică fundamentare științifică) prin care se arată beneficiile acestuia și-l recomandă ca fiind util pentru un stil de viață sănătos (chiar mai util decât medicamentele și tratamentele, în anumite afecțiuni).

6.5. Tipurile de post intermitent

„Îmbuibatul laudă întotdeauna postul.” (N. Grigorie Lăcrița)
Post intermitent la îmbuibat:
„Când durerile îmbuibări se-ntorc,
Stai flămând, ţii post pe brânci,
Nu mănânci o lună porc,
Iar apoi ca el mănânci.”
(Adaptare de N.G.L. după „Epigramă de Ananie Gagniuc”)

Exista diverse tipuri de „post intermitent”.
Metoda postului cu intervale de 16/8, constă în a nu mânca timp de 16 ore, după care se mănâncă în următoarele 8 ore.
Atât cele 16 ore de     „pauză de masă”, cât și cele 8 ore în care se mănâncă, se pot întinde pe o singură zi calendaristică (cu durata de 24 de ore, începând cu miezul nopții și terminând la miezul nopții), fie pe două zile calendaristice (cel mai frecvent în cazul perioadei de post intermitent).
Cea mai ușoară și cea mai practicată metodă de post intermitent este de a termina masa de seară în jurul orelor 17 - 17:30 și a nu mai mânca până a doua zi în jurul orelor 8:00 - 8:30, adică de a face o pauză de mâncare de circa 14 -15 ore.
Se spune că ideal ar fi ca această pauză să fie de 16 ore, ceea ce este mai greu pentru foarte multe persoane.
 Cele mai multe persoane suportă cel mai ușor și practică postul intermitent:
1) de 14/10, adică de a nu mânca timp de 14 ore și în a mânca în restul perioadei de 10 ore, sau
2) de 15/9, adică de a nu mânca timp de 15 ore și în a mânca în restul perioadei de 9 ore.
Sunt și persoane care mănâncă numai o singură dată pe zi, și nu cu scopul de a slăbi.
Un tip de post intermitent, numit 23/1, este acela în care o persoană nu mănâncă (postește) 23 de ore, folosind numai (circa) o oră pentru a mânca.
Am făcut aceste precizări pentru a se înțelege cât mai bine marea diversitate și a „posturilor intermitente”, programate, toate având ca element comun anumite perioade de înfometare prin care se asigură (cu certitudine) o viață cât mai sănătoasă.
„Există o mie de boli şi o singură sănătate.” (Arthur Schopenhauer) și cu toate că „Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel mai prost păzită.” (Emile Augie) neglijăm faptul că „Nu este nimic mai scump decât boala şi ignorarea ei.” (Sigmund Freud).

7. Beneficiile autofagiei

„A-ți cunoaște propria persoană, pentru a adopta o viață sănătoasă,
este cea mai puternică armă pe care o putem folosi pentru prevenirea bolilor,
 încetinirea îmbătrânirii și prelungirea vieții.” (N. Grigorie Lăcriţa)

Dintre cele mai importante beneficii ale autofagiei se menționează:
1) stimulează regenerarea celulelor organismului;
2) reduce riscul de a dezvolta unele forme de cancer și chiar contribuie la combaterea unor celule tumorale;
3) stopează dezvoltarea diabetului zaharat;
4) îmbunătățește sănătatea pielii și a țesuturilor;
5) îmbunătățește sănătatea cardiovasculară;
6) acționează ca un mecanism anti-îmbătrânire;
7) întărește sistemului imunitar al organismului prin faptul că, în timpul postului, descompune materialul celular și îl refolosește pentru nevoile metabolice;
8) pe ansamblu, contribuie la prevenirea bolilor, la încetinirea îmbătrânirii și la prelungirea vieții.
 Acumularea în corp de celulele deficitare este cauza pentru multe dintre bolile de care suferim și pentru efectele îmbătrânirii.
Efectele negative ale acumulării de celulele deficitare sunt văzute în două dintre cele mai răspândite afecțiuni: respectiv boala Alzheimer și cancerul.
Boala Alzheimer implică acumularea de proteine anormale, fie beta-amiloid, fie proteina Tau care deteriorează sistemul cerebral. Se consideră că autofagia are capacitatea de a elimina proteinele vechi și să împiedice dezvoltarea bolii Alzheimer.
Unele studii arată că postul intermitent protejează celulele normale de toxicitatea agenților de cancer, reducând efectele secundare la pacienți.

8. Echilibru în autofagie

„Boala este produsul unor factori de mediu, a dietei și a obiceiurilor de viață.” (Hipocrate)
„Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului.” (B.K.S. Iyengar)

A devenit un adevăr de necontestat faptul că îmbuibarea ne îmbolnăveşte şi ne întunecă mintea .
Dar și înfometarea excesivă (peste anumite limite) duce la boală.
Cumpătarea şi echilibrul sunt secretele vieţii sănătoase.
Atât un deficit (excesiv) în alimentație, cât și un abuz de mâncare (îmbuibare) dăunează.
Trebuie să existe un punct de echilibru între (1) perioada în care ne alimentăm rațional și (1) perioada în care facem pauză de la a mânca.
La boală se ajunge atât prin mâncarea în exces (îmbuibare), cât și prin înfometarea excesivă (peste anumite limite).
Creșterea și înnoirea celulară are loc atât în timpul mâncării, dar și în timpul postului, când are loc o curățare (accelerată) celulară și întra-celulară.
Autofagia este despre echilibru, ne readuce la ciclul natural al vieții, la raportul dintre perioada de hrănite și perioada de pauză de la mâncare (de post).
Horațiu, (65 î.Hr. - 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de modul în care mănâncă, de ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă:
„Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii” (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq).
Poetul satirizează gurmanzii care se gândesc numai la ospeţe bogate, deşi îmbuibarea îi îmbolnăveşte şi le întunecă mintea.
În context:
„Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi
Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi.
Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,
Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,
Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin
În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin.
Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,
Şi cât de galbeni pleacă!
Mai poartă-n burtă încă
Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt
Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”


9. Deosebirea dintre autofagie și apoptoză

„Adevăratul scop al medicinii este sa-i salveze pe oameni de consecințele propriilor vicii.” (H.L.Mencken)

Nu trebuie confundat procesul natural de regenerare a celulelor prin „autofagie” cu procesul natural de regenerare a celulelor prin „apoptoză”.
Apoptoza, cunoscută și sub denumirea de „moarte celulară normală programată”, este procesul natural, normal și sănătos, prin care celulele sunt programate să moară, după un anumit număr de diviziuni, după o anumită perioadă de timp.
Apoptoza este esențială pentru a menține o stare bună de sănătate.
Între apoptoză și autofagie există următoarea deosebire:
1) în cazul apoptozei se lucrează la nivel de celulă: întreaga celulă moare și este eliminată;
2) în cazul autofagiei se lucrează numai la nivel intracelular, numai la nivel componentelor deficitare din interiorul celulei, numai acestea fiind devorate, reciclate, eliminate etc.

10. Efectul de sinergie în autofagie

„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul,
ci și perspectiva unui om.” (James H. West)

Autofagia are loc în permanență, ca un proces natural și normal, în celule, deci și când ne hrănim și când postim, dar este amplificată (accelerată) de post (de perioada de înfometare), prin efectul de sinergie.
 Accelerarea proceselor de autofagie are loc după ce stomacul s-a golit (în lipsa nutrienților) de mâncare, și crește permanent până la finalul perioadei de post.
Pentru a înțelege modul în care autofagia își produce efectul de sinergie, vom considera următoarele situații:
Situația nr. 1: pe timpul unui program de mâncare uniform, de 3 mese pe zi, respectiv de o masă la 8 ore.
În această situație NU intervine postul intermitent.
Perioada din zi 8 – 16, cu o masă la ora 8 și cu o masă la ora 16: autofagia a reciclat „n” celule.
Perioada din zi 16 – 22, cu o masă la ora 22: autofagia a reciclat tot „n” celule.
Perioada din zi 22 – 8, cu o masă la ora 8: autofagia a reciclat tot „n” celule.
Pe timpul unui program de mâncare uniform, de 3 mese pe zi, respectiv de o masă la 8 ore, autofagia a lucrat uniform, ca un proces natural și normal, în total reciclându-se 3„n” celule.
Situația nr. 2: pe timpul unui program de mâncare de două mese pe zi, respectiv de o masă la ora 8 și o masă la ora 16.
În această situație intervine postul intermitent și autofagia începe să lucreze accelerat, cu efecte sinergice, după ora 22 (în acest exemplu), după cum urmează:
Perioada din zi 8 – 16, cu o masă la ora 8 și cu ultima masă la ora 16: autofagia a reciclat „n” celule.
Perioada din zi 16 – 22, fără masa de la ora 22: autofagia a reciclat tot „n” celule, dar după cel mai târziu ora 22, după ce toată mâncarea a fost digerată și eliminată, începe adevărata perioadă de post.
Perioada din zi 22 – 8, după ce nu s-a mai mâncat de la ora 16, după ce stomacul s-a golit, în totalitate, cel mai târziu la ora 22, intervine efectul de sinergie, adică de accelerare a proceselor de autofagie, care, în această perioadă, reciclează 3„n”, 4„n” sau chiar mai multe celule.
Pe timpul unui asemenea program de mâncare autofagia a lucrat sinergetic, în total reciclându-se 5„n”, 6„n„ sau chiar mai multe celule.
Efectul de sinergie în autofagie are loc atunci când, în perioada de post, numărul celulelor reciclate este mai mare de 3 ori, de 4 ori, sau chiar de mai multe ori decât pe aceiași perioadă de timp în care se mănâncă în mod normal.
Prin urmare, există o performanță, o eficiență, un efect mai mare în reciclarea celulelor pe perioada de post, decât pe aceiași perioadă de timp în care se mănâncă în mod normal.

11. Durata pe care acționează autofagia
depinde de cât de mult se mâncă la ultima masă

„E bine să nu cădem din propria (noastră) nechibzuinţă”. (Sofocle)
 „O minte sănătoasă într-un corp sănătos.” (Iuvenal)

Deosebit de important este a se reține și faptul că, pe perioada de postul intermitent, durata pe care acționează autofagia depinde foarte mult și de cât de mult se mănâncă la ultima masă (înainte de începerea postului zilnic, intermitent).
Pentru a se înțelege cât mai corect și pe deplin problema în discuție, se impun și următoarele precizări cu privire la „timpul de digestie al alimentelor”, care este timpul cât durează alimentele până să treacă din stomac în intestinul subțire.
Exemple: apa ajunge imediat în intestine; „sucurile de fructe și legume” și „supa clară de legume” ajung în intestine  în 15 - 20 de minute; alimentele semi-lichide din salate, legume sau fructe blenduite, în 20 – 30 de minute; pepenele roșu, în 20 de minute; pepenele galben în 30 de minute; portocalele, grapefruitul, strugurii, în 30 de minute; merele, perele, piersicile, cireșele etc. în 40 de minute; legume suculente precum salata verde, roșiile, castravetele, țelina, ardeiul gras roșu și verde, în 30 - 40 de minute; carnea de porc, în 5 ore.
Situația nr. 3. Persoana „A”: mănâncă bine la micul dejun (la ora 8), suficient la masa de prânz (la ora 12) şi puţin la cină (la ora 16); mai precis, la ora 16 mănâncă o salată de legume blenduite, la care, așa după cum am mai arătat, timpul cât durează până aceasta trece din stomac în intestinul subțire este de 20 - 30 de minute.
În această situație autofagia începe rapid, din jurul orei 16:20 - 16:30 și durează până a doua zi la ora 8 (dimineața), deci aproape 16 ore.
Situația nr. 4. Persoana „B”: mănâncă puțin la micul dejun (la ora 8), mănâncă moderat la masa de prânz (la ora 12) şi mănâncă pe îndopate la cină (la ora 16), când  servește „o tigaie cu friptură de carne de porc”, după care mai fumează și câteva țigări, mai bea o cafea și câteva beri „de la rece”. Nicotina, cafeina, alcoolul și orice băutură rece (în special când sunt consumate înainte de culcare) contribuie și ele substanțial la încetinirea duratei pe care are loc digestia.
Cum la carnea de porc timpul de digestie este de circa 5 ore, ajungând până la 7 - 8 ore dacă s-au mai fumat și câteva țigări, s-a mai băut cafea, câteva beri, și acestea reci, autofagia începe să lucreze (dacă mai începe) cel mai devreme în jurul orei 21, dar poate începe și la orele 23 sau 24, durând până a doua zi la ora 8 (dimineața), deci doar 11 ore, în cel mai bun caz, sau numai 7 - 8 ore, în cel mai rău caz.
Pentru persoana „B”, un asemenea regim de a se hrăni este devastator pentru sănătatea și pentru viața sa.
Iuvenal ne-a lăsat celebrul citat cu „O minte sănătoasă într-un corp sănătos.”, care se poate exprima și prin „O gândire nesănătoasă face ca și corpul să fie nesănătos.”,
Seneca, la rândul său, ne-a lăsat și el celebrul citat cu  „Să îți dorești să fii sănătos este o parte din sănătate.”, care se poate exprima și prin „A nu face tot posibilul să fii sănătos este o parte din boala ta.”
Deci, „Fiecare om este autorul propriei sale sănătăți sau boli.” (Buddha)
Dar foarte important este a se ține cont și de faptul că „Cel care nu vrea când poate, nu va putea când va voi.” (Proverb englez) sau, altfel spus, „Cel care nu se ocupă de propria sa sănătate când se poate, nu va mai putea face acest lucru când boala la stăpânit.”

Bibliografie

Hiromi SHINYA, în cărțile din Editura Lifestyle Publishing (traducere din engleză):
„Enzima Întineririi”, pg. 25 - 27 și 85 – 90.
„Factorul Microbian”, pg. 99 – 106, carte foarte importantă, care neapărat trebuie citită.
 „Enzima Miracol”, pg. 25 - 26; 85 - 90.
Arthur Schopenhauer în cartea sa „50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit” (prezentată și pe Internet prin zeci de Site-uri), în special capitolul „Regula de viaţă nr. 32”.
https://organicsfood.ro/autofagia-cum-sa-incepi-reinnoirea-corpului/ - cu explicații medicale, inclusiv „Când se declanșează autofagia?”
https://dr-catalin-luca.ro/site/directii-in-medicina-alternativa/autofagia-regenerarea-corpului-din-interior-i.html - foarte important, cu explicații medicale valoroase
https://www.dcnews.ro/dr-mihaela-bilic-autofagia-sau-cum-ne-reparam-singuri_599356.html. Un articol interesant de dr. Mihaela Bilic: Autofagia sau cum ne „reparăm” singuri.
https://marianbanateanu.ro/2020/06/17/video-despre-legatura-dintre-autofagie-si-postul-intermitent/. Marian Bănățeanu: Care este legătura dintre autofagie și postul intermitent?
Durata pe care acționează autofagia depinde de cât de mult se mâncă la ultima masă: https://www.libertateapentrufemei.ro/alimentatie-sanatoasa/timpul-de-digestie-al-alimentelor-cat-timp-se-digera-ceea-ce-mananci-128218
https://organicsfood.ro/autofagia-cum-sa-incepi-reinnoirea-corpului/
https://dr-catalin-luca.ro/site/directii-in-medicina-alternativa/autofagia-regenerarea-corpului-din-interior-i.html
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/postul-intermitent
https://www.anca-alungulesei.ro/postul-intermitent-si-autofagia/  
https://www.nia.nih.gov/news/research-intermittent-fasting-shows-health-benefits
https://ro.frwiki.wiki/wiki/Autophagie
https://www.dcnews.ro/dr-mihaela-bilic-autofagia-sau-cum-ne-reparam-singuri_599356.html
https://marianbanateanu.ro/2020/06/17/video-despre-legatura-dintre-autofagie-si-postul-intermitent/
https://www.anca-alungulesei.ro/postul-intermitent-si-autofagia/
https://ro.intelligentlabs.org/postul-intermitent-autofagie/
https://www.hellosanatate.ro/nutritie/autofagia-secretul-tineretii-si-al-prevenirii-bolilor/
https://www.clinicamedicum.ro/postul-arma-secreta-in-lupta-cu-kilogramele/
https://ro.intelligentlabs.org/postul-intermitent-autofagie/
https://www.hellosanatate.ro/nutritie/autofagia-secretul-tineretii-si-al-prevenirii-bolilor/
Alte zeci de Site-uri existente pe Internet despre post și despre autofagie
N. Grigorie Lăcrița. Articolele subsemnatului menționate mai jos se găsesc pe Internet, pe zeci Site-uri, dintre care sunt prezentate numai unele, cu titlu de exemplu:
ÎMBUIBAREA ne îmbolnăveşte şi ne întunecă mintea (https://uzp.org.ro/24/01/2022/imbuibarea-ne-imbolnaveste-si-ne-intuneca-mintea/ ; https://www.art-emis.ro/analize/imbuibarea-ne-imbolnaveste-si-ne-intuneca-mintea ; https://www.pro-oltenia.ro/articol/imbuibarea-ne-imbolnaveste-si-ne-intuneca-mintea/ ).
Suntem ceea ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm (https://uzp.org.ro/03/02/2022/suntem-ceea-ce-mancam-cand-mancam-si-cum-mancam/; http://www.observatorul.com/Default.asp?action=articleviewdetail&ID=23469 ; https://stirilemm.ro/sanatate/48731-suntem-ceea-ce-mancam-cand-mancam-si-cum-mancam.html ;).
Câtă APĂ să bem zilnic și când (http://www.cunoastelumea.ro/cata-apa-sa-bem-zilnic-si-cand/ ; https://www.amosnews.ro/cata-apa-sa-bem-zilnic-si-cand/).
Efectul de sinergie (http://www.observatorul.com/Default.asp?action=articleviewdetail&ID=22560 ;  https://www.pro-oltenia.ro/articol/efectul-de-sinergie/ ; http://iss.ucdc.ro/revista-pdf/us50.pdf ).

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2022