Despre ce o fi Craciunul?
Am fost si eu ieri, ca alte câteva sute de milioane de oameni, la cumparaturi, de Craciun. Ajuns într-un mare magazin, m-am simtit luat pe sus nu numai de scarile rulante de sub picioare, ci si de fluviul de oameni. Cu toata invazia de cumparatori, nu pot spune ca am stat mult la coada. Masinaria comerciala a vânzarilor de Craciun se vede ca era bine unsa: mai multi vânzatori, viteza mai mare la casele de marcat... În fata sutelor de oameni, a miilor de plase cu cadouri, mi-am amintit, zâmbind trist,
de o campanie începuta în decembrie de AlterMedia România, al carei moto, însotind chipul Mântuitorului nostru Isus Cristos, este: "Unde am spus Eu ca trebuie sa cumperi atâtea pentru a sarbatori nasterea Mea?"
Seara, împreuna cu sotia, am facut o "sedinta" cu copiii nostri. Deja se strânsesera numeroase motive pentru a avea o discutie despre cadouri. Prima oara când ne-am spus ca trebuie sa purtam cu ei aceasta discutie a fost acum câteva saptamâni, când fetita noastra, care înca nu este la scoala, a venit la noi cu o scrisoare catre Mos Craciun în care cerea, cu un scris stângaci, cu litere de tipar: "UN COSTUM DE PRITESA". Ne-am tot gândit, ca toti parintii cu copii mici, ce ne facem cu Mos Craciun? În final, ne-am dat seama ca nu putem sa îl demitizam asa usor, asa ca am ales sa îl punem într-un con de umbra. Le-am spus copiilor ca suntem întristati când vedem ca unii oameni, gândindu-se prea mult la Mos Craciun, ajung sa uite ca la Craciun sarbatorim nu un Mos, ci nasterea minunata a lui Isus Cristos. Am rugat-o pe fetita sa îsi imagineze ca este ziua ei, si ca la petrecere vin foarte multi invitati, dar fiecare îsi face cadou unul altuia, nimeni ei. Ca, în zilele dinaintea petrecerii, invitatii se gândesc la ce cadouri vor primi, în nici un caz la ce cadou sa faca celui sarbatorit. Ca petrecerea este asteptata de toti nu pentru ca este ziua ei, ci pentru ca va participa la ea si un clovn ce le va împarti cadouri. Am întrebat-o apoi: "Cum te-ai simti la o astfel de petrecere de ziua ta?"
Discutia a fost lunga, amuzanta, catehetica. La final însa am tras cu totii concluzia ca cel mai important de Craciun este Isus Cristos, si nu Mosul. Înainte de a stinge lumina în camera lor, le-am spus: "Nu uitati, tata si mama cred în Isus Cristos, nu în Mos Craciun". S-au culcat, dupa care ne-am culcat si noi, linistiti ca nu l-am "ucis" pe Mos Craciun, doar l-am pus în fata pe Isus.
* * *
Si pâna la urma ce este cu petrecerea aceasta de Craciun? Cine este sarbatoritul si cine este clovnul? Cui trebuie sa îi acordam atentie? De fapt despre ce o fi Craciunul? 77% dintre americanii chestionati la începutul lui decembrie a.c., într-un sondaj NewsWeek, au declarat ca cred ca de Craciun se aniverseaza un eveniment care a avut loc cu adevarat: nasterea din Fecioara a Pruncului Isus. Nu stiu la noi în tara ce rezultat s-ar fi înregistrat, dar un lucru este cert: procentul mare nu se vede nicaieri. Probabil datorita noptii polare care s-a lasat peste noi, din cauza careia pierdem imaginea de ansamblu. Orbecaind, gasim doar piese ca de puzzle din ce înseamna Craciunul. Înseamna oare Craciunul (doar) a face cadouri? a te reuni în familie? a-i iubi pe cei dragi? a face acte de milostenie? Nimic din acestea în sens exclusiv, si mai mult decât toate acestea la un loc.
În curând emisiunile de stiri vor reaminti românilor, ca în fiecare an de Pasti si de Craciun, ca nu este indicat consumul exagerat de alimente si de bauturi. Si cu toate acestea, tot ca în fiecare an, dupa Craciun aceleasi emisiuni de stiri vor relata despre numarul mare de persoane afectate de indigestii, ce s-au prezentat la Urgente. O fi oare Craciunul sarbatoarea burtilor noastre? "Nuuu", vom spune, "este sarbatoarea lui Isus!" Si atunci se naste o noua întrebare a Lui: "Unde am spus Eu ca trebuie sa mâncati atâtea pentru a sarbatori nasterea Mea?"
În aceasta noapte polara a (ne)credintei noastre, am avut totusi atâtea stele care sa ne îndrume spre Betleem. Am avut lecturile din Postul Craciunului. Am avut pastoralele Episcopilor. Am avut predicile preotilor. Am avut rugaciunile si colindele specifice perioadei. Daca am urmarit aceste stele luminoase am reusit atunci sa ajungem la Betleem. Poate cu pretul meniului incomplet. Poate cu pretul curateniei neterminate. Dar lasând cele lumesti, am ajuns la capatul unui itinerar pentru a-l sarbatori pe Isus Cristos. Sf. Augustin spunea ca "Fecioara Maria este binecuvântata pentru ca a ascultat Cuvântul lui Dumnezeu si l-a pastrat în ea. A pastrat adevarul în sufletul ei mai mult decât trupul în pântecele ei. Cristos-adevarul, Cristos-trupul: Cristos-adevarul în sufletul Mariei, Cristos-trupul în pântecele Mariei." Daca maternitatea fizica a Mariei relativ la Isus Cristos nu o vom putea avea vreodata, maternitatea ei spirituala ne este împartasita si noua, tuturor crestinilor - chiar si barbatilor. Caci pastrând în inima Cuvântul lui Dumnezeu, si îndeplinind voia Tatalui, fiecare devine frate, sora, mama a lui Isus Cristos (cf. Mt 12,46-50). Pregatindu-ne sa îl primim pe Cristos, sufletul se transforma nu doar în pestera, ci si în pântece. Iar în fata miracolului vietii, a miracolului nasterii, nu putem decât sa îngenunchem.
* * *
Gândul ma duce acum la o recenta convertire, mai corect început de convertire, despre care presa internationala scria nu cu mult timp în urma. ABC News anunta astfel: "Unul dintre cei mai renumiti atei ai lumii crede acum în Dumnezeu, aparent în urma unor dovezi stiintifice". Este vorba de filosoful britanic Antony Flew, unul dintre cei mai cunoscuti atei militanti. La 81 de ani, "credinta" lui se zdruncina. Studiind ADN-ul uman, Flew s-a simtit coplesit de complexitatea acestuia, de conditiile care stau la baza aparitiei vietii, astfel încât a ajuns sa se întrebe: l-a descoperit oare stiinta pe Dumnezeu? "Nu cred în Dumnezeul crestinilor, si în nici un caz în cel al musulmanilor", a spus el. Dar convingerea lui ca nu sunt dovezi ca ar exista un Dumnezeu s-a spulberat... Miracolul vietii l-a învins. Si poate de acest Craciun, filosoful ateu va deveni mama: daca-l va lasa pe Isus sa se nasca în sufletul sau.
Sa ne lasam si noi învinsi de Viata ce sta sa se nasca. Sa ne lasam coplesiti de acest miracol, si sa devenim parte a lui. Sa nu ne împiedicam nici în cadouri, nici în mâncare, nici în fete particulare a ceea ce se crede despre Craciun. Sarbatorim un eveniment fundamental al credintei noastre, iar ceea ce credem trebuie sa aiba acoperire în ceea ce facem. Craciunul este despre Cristos, Domnul si Mânuitorul nostru. Lui sa îi fie slava si marirea, în vecii vecilor. Amin!
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/meditatii.asp?reflectia=42