"Revelion" este un termen care vine din limba franceza, réveillon, un derivat de la réveil. La inceput, acest cuvant era folosit pentru masa care avea loc in noaptea de Craciun. Cu timpul, cuvantul "revelion" a ajuns sa fie folosit pentru orice masa luata noaptea tarziu. In dictionarul de neologisme al paharnicului Const. Stamati, aparut la Iasi, in 1851, prin "revelion" se intelegea "cina dupa bal, mai ales la anul nou", deci nu numai la sfarsitul anului civil. Astazi, cuvantul "revelion" desemneaza petrecerea care

Biserica continuă ca în Evul Mediu să înfiereze public pe orice doreşte, să acuze, în schimb ea totdeauna este sfântă.

Iaca, la final de an, BOR continuă cu aceleaşi păcate şi acuzaţii precum preafericit ne-a obişnuit. Printr-un „Drept la replică” agresiv şi penibil, BOR, îşi asumă încă din titlul prerogative şi competenţe fără limite afirmând cu obstinaţie că „şi Bisericile sunt spitale”. Nu, zău! Nicidecum, niciodată, un popă care a trecut printr-o facultate la fără frecvenţă (am întâlnit zeci de cazuri)

Aromani in port popular  
 
Fireste ca sunt romani, o spune chiar numele lor, cu un a protetic, o caracteristica a acestui dialect, evident romanesc. Ei rostesc cu un asemenea a inaintea cuvintelor ce incep cu anume consoane (r, l, s, f…), precum si cu vocala u: aros, alas, asparg, afiresc, aumbra, agru (ogor – «ager, agrum» in lat.) etc. Probabil pentru o pronuntie mai eufonica si mai comoda, sprijinita pe aceasta vocala-respiro.

Zici mai usor aspun, decat spun,aros, aumbra, etc., decat abrupt: rosu, umbra.

Sunteti toti tineri, aproape toti atat de tineri, incat cele despre care va voi vorbi eu, vor fi atat de in urma, in istorie, incat dumneavoastra veti realiza ca e cu adevarat istorie, trecut, pentru ca nici unul din dumneavoastra, cu exceptia celor de varsta mai putin inaintata nu ati existat pe vremea aceea.

Lucrurile despre care vreau sa va spun cateva cuvinte se petreceau indata dupa razboiul al II-lea mondial si e aproape o revelatie,

Un om se hotărî să facă o vizită unui pustnic care, după cum i se spusese, trăia nu departe de mănăstirea Sceta. După ce merse cale lungă prin deşert, găsi în sfârşit călugărul.
- Am nevoie să ştiu care e primul pas care trebuie făcut pe drumul spiritual, spuse.
Pustnicul duse omul la o fântână mică şi-i spuse să se privească în apă. Omul încercă să o facă, dar de abia ce încercă, pustnicul aruncă pietricele în apă, agitându-i suprafaţa.
- Nu o să-mi pot vedea chipul

Reprezentantul unei biserici catolice din Italia a declarat in cadrul unei conferinte sustinute la Roma ca, dupa parerea sa, ingerii exista, insa nu au aripi si nu arata ca niste heruvimi. Conform Daily Mail, pastorul Renzo Lavator, care se declara un expert in acest domeniu, un "ingerolog", afirma ca aceste fapturi ale raiului - despre care a inceput sa se vorbeasca tot mai mult in ultima perioada datorita miscarii spirituale New Age (Noua Era, n.red.) - sunt ca niste cioburi de lumina.

Am fost si eu ieri, ca alte câteva sute de milioane de oameni, la cumparaturi, de Craciun. Ajuns într-un mare magazin, m-am simtit luat pe sus nu numai de scarile rulante de sub picioare, ci si de fluviul de oameni. Cu toata invazia de cumparatori, nu pot spune ca am stat mult la coada. Masinaria comerciala a vânzarilor de Craciun se vede ca era bine unsa: mai multi vânzatori, viteza mai mare la casele de marcat... În fata sutelor de oameni, a miilor de plase cu cadouri, mi-am amintit, zâmbind trist,

Nu sunt născut în URSS. Nici în Republica Moldova. Am văzut lumina zilei la Pociumbăuţi, judeţul Bălţi, când au venit românii. Era într-o vineri, 25 iulie 1941. La acea dată, eliberatorii sovietici fuseseră alungaţi din teritoriile româneşti, răpite în iunie 1940.

Se dădeau lupte grele, departe de locurile noastre, undeva dincolo de Nistru. Încă de copil, părinţii mă luau adesea la Cernăuţi. Chişinăul l-am văzut întâia oară după terminarea şcolii de zece ani. La începutul anilor 60,

Am observat ca, in ultima vreme, printre participantii la proteste au fost si cativa clerici. Mi-am pus intrebarea daca prezenta lor acolo este justificata, in contextul in care democratia ne permite protestul, ca exercitiu de libera exprimare a unei opozitii fata de o anume tema data. Raspunsul meu oscileaza intre un „categoric nu” si „depinde de tema protestului” . In teorie, protestul este frumos. El promite atragerea civilizata a atentiei asupra unei probleme nerezolvate, luarea pasnica de atitudine

În plin august torid,  sfântul radia o răcoare mistică pe care o puteai simţi aproape trupeşte.

Pentru conştiinţa ortodoxă, Sfântul Nectarie a  devenit deja un nume sinonim cu minunea. Despre el s-a vorbit şi se vorbeşte constant, semn al preţuirii de care se bucură în spaţiul creştinismului ortodox. Până într-acolo încât uzajul de a da mărturie despre minunile sale sau despre bucuriile resimţite de cei care au avut privilegiul de a-i fi în preajmă apare aproape mai important