Legile nescrise ale gazetărieiși ale fotbalului spun că după victoria cu Irlanda de Nord toate titlurile și toate superlativele ar trebui să plece către adresa lui Papp. Când un fundaș face, prin golurile sale, ca meciul să se termine cu 2-0, după ce a stat pe 0-0 până înaintea ultimului sfert de oră, cam despre asta e vorba.
Oferindu-i în declarațiile de după meci lui Papp tot ce i se cuvine, Iordănescu a ținut, în conferința de presă, o pledoarie meritată, dar total neobișnuită pentru el, despre Lucian Sânmărtean. L-a declarat fabulos, l-a declarat artist, ceea ce, să ne aducem aminte, doar rareori a spus despre Hagi.

O după-amiază răcoroasă de noiembrie, str. Moldovei, Baia Mare. O mică armată de femei dezumanizate împart alegătorilor din zonă o fițuică de 8 pagini, editată de ACL Maramureș, în sprijinul candidaturii lui Iohannis-ghinion, la câteva ore distanță de prestația sa lamentabilă și rușionoasă de la Realitatea TV, în confruntarea cu contracandidatul său, Victor Ponta.
Probabil că, dacă spiritul național ar mai fi viu în mulți dintre concetățenii nostri, și aici nu mă refer la etnia din care se trage distinsul candidat la prezidențiale,

Cu cinci zile înaintea constituirii noii Autoguvernări pe Ţară a Românilor din Ungaria, alcătuită din deputaţii aleşi la alegerile din 12 octombrie a.c., ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a trimis – prin consulul general al României la Jula – scrisori nominale pentru 13 din cei 15 membri ai viitoarei Adunări generale a AŢRU. Cei doi deputaţi ai Asociaţiei Române din Budapesta nu au primit.
Deputaţii ajunşi în AŢRU de pe listele Alianţei pentru Românii din Ungaria (ARU) şi Asociaţia Românilor din Micherechi (ARM) au fost îndemnaţi de şeful diplomaţiei române, reprezentantul principal al politicii externe a României, ca în deciziile lor viitoare să evite „orice legitimare a fenomenului de etnobusiness". Grea cerere, mai ales acum după alegeri.

Nu trebuia să vină acest Steaua-Dinamo ca să ne reamintim că Balaj e cel mai bun arbitru român. Dar a venit și probabil că s-au lămurit și cei care au în minte alte ierarhii, făcute după alte criterii decît valoarea.
La Steaua-Dinamo, Cristi Balaj n-a fost bun, ci excelent. Joc lăsat liber. Personalitate în teren. O condiție fizică remarcabilă la 43 de ani. Avantaje de mare efect, fără a uita să acorde, după încheierea fazelor, cartonașele de rigoare (la avertismentul dat lui Lazăr, cei cu deficit de lecitină chiar uitaseră de ce, pentru că trecuseră aproape două minute pînă la întreruperea jocului).

Lucică Bălan, un Sir cu clop

Oricît de aderent la public ar fi fost fenomenul Mateianu, oricum ar fi aruncat mingea de handbal de la șold Maricel Voinea, oricâți saci de medalii ar fi strâns Noemi Lung, Anca Pătrășcoiu sau Rodica Dunca, numărul unu în sportul din Maramureș nu poate fi decît Lucică Bălan. Doar el a cîștigat Cupa la Sevilla, doar el a fost acolo unde nimeni altcineva, nici Gheorghe Turda, nici Frații Petreuș n-au ajuns.
Nu e nicio blasfemie și nicio încurcare a rînduielilor. Lucică Bălan e atît de mare încît uneori poate că nici nu-și dă seama cât de mare e cu adevărat.

Sîntem conduşi spre pierzanie de indivizi „supra-talentaţi” şi strîngători. Sîntem manipulaţi de jurnalişti jucăuşi şi jucători, la rîndul lor, manipulaţi şi unşi (prin instruire asiduă şi condiţionată) cu fel de fel de grade, cu masterate şi doctorate la vîrsta pensionării. O entitate cu multiple funcţiuni, de la un post de televiziune controlat din vîrf, a ieşit la tablă nestrigată, a vorbit precum papagalul iar noi ar trebui să ştim răspunsul la întrebările: ce este boala psihică, cum să ne păzim de ea şi de ce întotdeauna parvenitul reuşeşte să-şi muşte propriile degete? Frumoasă cacialma, dragă Robi din Las Fierbinţi!  Ameţit de aerul tare al Puterii, „colonelul” s-a grăbit să se tăvălească public în mlaştina în care, în secret, s-a simţit tot timpul confortabil.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece! Nici în următorii cinci ani (pentru că acum atâta va fi un ciclu electoral în Ungaria) nu vom avea autoguvernări curat româneşti. Oricât am sperat unii ca ne-românii să obosească şi să nu se mai îmbulzească la alegerile de autoguvernări din toamna acestui an, să le fie frică să mai comită fals în acte declarând pe nedrept că sunt români, că ştiu limba şi cultura românească, să se simtă jenaţi că şi după a multa modificare a Legii Naţionalităţilor tot mai găsesc nişte portiţe prin care îi pot reprezenta pe cei care nu vor ca ei să-i reprezinte, văzând listele publicate de curând pe pagina oficială a Biroului Electoral Naţional (www.valasztas.hu) ne-a dispărut orice rază de speranţă.

Vezi trafucerea in limba romana ^[1]

Monsieur,

Votre grand prédécesseur socialiste, Monsieur François Mitterrand, „Le dernier des Mohicans”, dans son Discours „dit de Cancún” (Mexique), le 20 octobre 1981 disait: „Salut aux humiliés, aux émigrés, aux exilés sur leur propre terre qui veulent vivre et vivre libres. Salut à celles et à ceux qu'on bâillonne, qu'on persécute ou, qu'on torture, qui veulent vivre et vivre libres. Salut aux séquestrés, aux disparus et aux assassinés qui voulaient seulement vivre et vivre libres. Salut aux prêtres brutalisés, aux syndicalistes emprisonnés, aux chômeurs qui vendent leur sang pour survivre, aux indiens pourchassés dans leur forêt, aux travailleurs sans droit, aux paysans sans terre, aux résistants sans arme qui veulent vivre et vivre libres.

Rămâi, Tomi, nu pleca!

Evreul Norman Manea nu-mi răspunde la mesajele cu care am tot încercat să ajung la dînsul. Norman Manea este în mod sigur un evreu deștept, inteligent, talentat…
În schimb, mă sâcăie pe site alți evrei, de departe mult sub nivelul lui Norman Manea ca inteligență! Unul dintre ei mă consideră prea puțin informat asupra subiectului aflat în discuție – Holocaustul din Transnistria, și mă sfătuiește de la înălțimea anonimatului său – semnează Shlomo, să stau de vorbă cu evreii care au trecut pe la Moghilău sau Vapniarka, să mă uit în ochii lor și să mă cutremur de cât au suferit bieții oamneni…

În ultimii 2–3 ani, tot mai mulţi unguri din Ungaria descoperă şi redescoperă Ardealul, adică Erdély, cum zic ei, ungurii, Transilvania, cum zicem noi, românii. Şi nu doar minunatele peisaje, văile şi munţii, aerul curat şi apele limpezi, ci şi oamenii care locuiesc în acest colţ mirific al lumii. Şi, ce m-a surprins în povestirile mai multor cunoscuţi, au descoperit: Omul Român.
Românul, care este un tip simpatic şi prietenos, deschis şi ajutător, curios şi darnic – să citez doar câteva din calităţile pe care mi le-au înşirat.