Teatrul – ca viață

Scris de Petronela Apopei. Posted in Cultura


Federico Garcia Lorca afirma că „teatrul este poezia ce se desprinde din carte și devine omenească”, iar D. Delcă susține că „teatrul este comunicarea ridicată la rangul de artă”. Tratând cele două afirmații ca pe niște ecuații aflate în raport de egalitate se observă că teatrul este sinonim cu poezia, omenescul din ea, dar și comunicarea văzută ca artă.
Având aceste premise, neobositul călător dinspre suflet înspre suflete, Ioan Romeo Roșiianu realizează o nouă revistă „eCreator”, „Scena tinerilor” (4/2021/10/anul IV) adunând în paginile acesteia texte despre teatru și teatrologie, experiențe de viață și profesionale ale colaboratorilor permanenți ai revistei sau ale cadrelor universitare din Academia de Arte și Teatru din Târgu Mureș și Facultatea de Teatru și Film din Cluj-Napoca (în urma parteneriatelor avute).
Împătimit al frumosului, al împărtășirii luminii cu care a fost înzestrat, Ioan Romeo Roșiianu creează minunății ale Cuvântului, nu doar prin lirica poemelor sale sau a celebrelor „Scrisori”, ci și prin capacitatea de a fi prietenul prieteniilor, reușind să adune, de fiecare dată în antologiile și revistele pe care le realizează, nume cu greutate, dar și doritori de împărtășire a frumosului, aflați la porțile scriiturii.


Revista beneficiază de pana măiestrită a directorului, dar și a domnilor: redactor-șef – Marian Ilea, secretar general de redacție – Cristian Gabriel Moraru, din colectivul redacțional făcând parte: Petronela Apopei, Ioan Pavel Azap, Mioara Bahna, Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Florin Dochia, Vasile Muste, Nicolae Toma.
Revista se adresează tuturor iubitorilor de teatru, reprezentând un material didactic pentru îndrăgostiții de frumos, dar și o confirmare a spuselor lui Eugen Lovinescu: „Elementul esențial al talentului este originalitatea, iar originalitatea înseamnă diferențiere. Libertatea fanteziei nu este un refugiu în irealitate; ea este îndrăzneală și inventivitate.”
Astfel că autorii articolelor pe care le conține revista au dat dovadă de creativitate și autenticitate, încadrându-se în tematica impusă, o desfășurare de forțe și gânduri folositoare oricărui pasionat de teatru și viață, în general.
Teatrul nu e doar o încântare a spiritului, ci și o modalitate de a înțelege și învăța limba română (la școlile cu predare în limba maghiară - așa cum reiese din experiența prof. Petronela Apopei) o adevărată pedagogie (după cum se vede și din materialul Danielei Lemnaru) o desfătare a ochiului prin spectacolul care „se întrupează ca poezie în spațiu și actorul ajunge să fie cel ce transmite semnale prin flăcări.” (Diana Cozma).
Îngemănarea poeziei cu teatrul sau contopirea celor două noțiuni a fost susținută și de Florin Dochia („Ca să te apuci să citești, trebuie să faci un efort considerabil, așa cum merită numai marile bucurii, numai marile iubiri.”) sau Dumitru Augustin Doman („Tocând carte după carte, îmi proiectez propriul spectacol al literaturii din literatura celorlalți, de la Apuleios până la Radu Aldulescu”).
În materiale sunt evocate figuri reprezentative ale lumii teatrului: Matei Vișniec și piesa lui „Mansardă la Paris cu vedere spre moarte” (Mioara Bahna); I. L. Caragiale și comicul din operele lui (Nicolae Dina) Ion Breazu („Contribuții la istoria teatrului” – Valentin Lupea), „Mihai Eminescu – critic de teatru” (Cristian Gabriel Moraru), regizorul Harag Gyorgy (Doina Pană), „Ion Chereji – un dascăl aproape uitat al școlii târgmureșene de teatru” (Virgil Pană), dar și văzut de Mihai Suciu drept „Un om de... Thalie”.
În atenția cititorilor se află și „Teatrul japonez de marionete” (Vlăduț Burde), „Obiectivu turistic din orașul Mittelstadt” (Marian Ilea) sau „Despre educație greșită și imbecilizare la români”, respectiv „Monoteismul, sfinții, fantasmele și creștinismul” ale lui Ioan Romeo Roșiianu.
Frânturi din istoria teatrului sau diferite tablouri ale acestuia ne oferă: Iulia Maria Ciherean (despre teatrul românesc), Gelu Dragoș (obiceiuri de Crăciun), „Tablouri ale comediei divine și umane în epoca barocului” (Cristian Tiberiu Florea), Magdalena Florea („Mișcarea teatrală românească din Transilvania până la 1848”), Janosi Maria Magdalena, Nicolae Toma (cu un articol purtând semnătura Mariei Rogobete), Ștefan Tudorache, actrița Sanda Savolszki.
Experiențe, dăruire, suflet și frumos, toate se află în această revistă care vine ca o forță să susțină spusele lui Ezra Pound: „Trebuie să citim pentru a avea putere. Omul care citește trebuie să trăiască intens. Cartea trebuie să fie o sferă de lumină în mâinile cititorului.”

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2021