UK Bookmakers

Plimbare prin muzeu, acum .... 116 ani

Scris de MJIA. Posted in Cultura


„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)


 
Iniţiativa înfiinţării unui muzeu în oraşul Baia Mare a prins contur în ultimele decenii ale secolului  al XIX-lea. Reprezentanţi ai intelectualităţii băimărene, cu sprijinit autorităţilor locale, au pus bazele Asociaţiei Muzeale Băimărene, în anul 1899 (31 august), iar în anul 1904 (19 iunie) a fost deschis pentru public Muzeul Orăşenesc Baia Mare.
   
În perioada 1899-1904, oficialităţile oraşului (primar fiind Endre Gellert) s-au străduit alături de oamenii de cultură, dar şi de membri de rând din comunitate să construiască o bază solidă viitorului muzeu al oraşului. Astfel, au prins contur colecţii ordonate formate din vestigiile istorice de odinioară şi produsele vieţii culturale din acele timpuri pentru a fi prezentate publicului larg, Iată ce spunea iniţiatorul şi catalizatorul acelui demers cultural, socotit pe bună dreptate părintele muzeului băimărean: „Această perioadă este relativ scurtă pentru înfiinţarea unei instituţii culturale de masă care are ca scop nu asigurarea îndeplinirii cerinţelor zilnice ale traiului, ci ale celor spirituale înalte; dezvoltarea lentă dar sigură – care a caracterizat istoricul acestei instituţii culturale – demonstrează trainicia şi aprofunzimea dorinţei intelectualilor pentru a avea un aport cât mai însemnat în mişcarea începută pe plan naţional la sfârşitul secolului precedent, în interesul înjghebării colecţiilor publice.” Vorbim aici despre dr. Schönherr Gyula (1864-1908), membru corespondent al Academiei de Științe Ungare, personalitate marcantă din domeniul cercetării istorice, dar și al culturii în general.
Puţini băimăreni ştiu că, în „casa mare” de pe strada Cloşca nr.11 (actualmente Pensiunea La Fontana), a copilărit, a trăit alături de familie o bună parte a vieţii sale şi a trecut la cele veşnice acest distins membru al comunităţii băimărene.
 
Graţie donaţiilor făcute de instituţii şi persoane fizice, dar şi unei strategii ştiinţifice de dezvoltare patrimonială, iniţiată de dr. Schönherr, în perioada 1904-1905, muzeul ca instituţie publică aflată în proprietatea oraşului, gestiona aproximativ 7000 de piese, structurate  în colecţii de arheologie, istorie, numismatică, artă, artă maufacturieră, ştiinţele naturii, bibliotecă şi arhivistică.
Conform informaţiilor oferite de presa vremii („Nagybánya és Videke”), în momentul deschiderii către public, respectiv 19 iunie 1904, a Muzeul Orăşenesc Baia Mare acesta dispunea de două încăperi şi un hol, poziţionate la parterul aşa-zisei primăria veche, edificiu din piaţa centrală a oraşului, latura vestică, colţ cu actuala stradă Gheorghe Şincai, locaţie pusă la dispoziţie cu generiozitate de oraş. În spaţiul respectiv au fost expuse colecţiile de arheologie, de artă plastică, de artă decorativă şi de artă populară, iar o cameră din interiorul curţii, a fost destinată pentru păstrarea cărţilor care formau biblioteca muzeului. Din nefericire, la scurtă vreme după inaugurare, în anul 1905, un incendiu devastator a afectat unele edificii din zona pieţei centrale, printre care şi clădirea care găzduia Muzeul Orăşenesc Baia Mare. În această situaţie, muzeul, cu patrimoniu cu tot, a fost mutat în incinta clădirii de pe strada Crişan (azi, sediu al Direcţiei de Venituri din cadrul municipalității), vis-a-vis de Turnul Sf. Ştefan.
Astfel a început istoria, foarte captivantă de altfel, a muzeelor din Baia Mare.
            
Programul de vizitare în perioada 1904-1905:
„Colecţiile Muzeului orăşenesc Baia Mare pot fi vizitate în zilele de duminică şi de sărbători între orele 10 şi 12 înainte de masă gratuit, iar joi, în acelaşi interval, cu taxa de intrare de 40 fileri de persoană. Copiii sub 10 ani pot intra numai în prezenţa însoţitorului.
Pentru persoanele străine, cu timp de şedere redus, în cazuri excepţionale, Muzeul poate fi deschis şi în afara programului regulat, cu taxa de 1 coroană. Cei interesaţi cu această dorinţă să se adreseze custodelui muzeului, Ernö Myskovszky.
În prima şi a doua zi de Craciun, de Paşti şi de Rusalii, precum şi în Ziua de Anul Nou, muzeul este închis.
Umbrelele, bastoanele şi bagajele, sunt lăsate la poliţaiul de pază. Pentru păstrarea acestora, se achită câte 6 fileri per bucată.
Fumatul pe teritoriul muzeului este strict interzis.
Catalogul colecţiilor se poate abţine la paza muzeului. (Preţul acestuia: pentru cel legat 1 coroană, iar pentru cel broşat 50 de fileri).”
 
Scurtă plimbare prin muzeu
(conform „Ghidului colecţiilor Muzeului Orăşenesc Baia Mare”, 1904. Facem menţiunea că obiectele tridimensionale şi documentele sunt menţionate punctual cu nume, datare şi provenienţă, această prezentare având în vedere doar categoriile mari de obiecte expuse)
Camera I-a
Vestigii din epoca primitivă: (aflate în vitrina dulapului) cu Epoca Neoliticului, Epoca Bronzului, Epoca Fierului.
Mărturii romane şi egiptene (în dulăpiorul de colţ de lângă geam).
Monede vechi şi medalii comemorativ (pe perete şi în ghişee de geam 1 şi 2).
Bancnote de hârtie (în ghişetele şi pervaze 1 şi 2).
Documente privilegiale ale istoriei Băii Mari (54 documente originale, secolele XIV-XVIII).
Vestigiile Bisericii Sfântul Ştefan (În colţul celui de al doilea geam).
Mărturii ale mineritului şi monetăriei băimărene (în dulapul al V-lea cu vitrina).
Mărturii bisericeşti cu: Materiale vechi ale bisericii reformate (în dulapurile VI şi VII în perete); Obiecte vechi ale bisericii plebei romano-catolice (în dulapul al VII-lea din perete).
Alte mărturii ale vieţii orăşeneşti.
 
Camera II
Colecţia de arte plastice (în aripa dreaptă a sălii): Cópii fidele ale tablourilor vechi (pe zidul aflat între două geamuri), Tablouri originale moderne (pe peretele sălii de la geam spre dreapta şi stânga).
Materiale de arte decorative şi de bresle (în dulapurile de sticle I.II. şi III.) cu: Obiecte de produse industriale prin proprietatea băimărenilor (în dulapul de sticlă I); Mărturiile olăritului vechi băimărean (în dulapul de sticlă al II-lea); Alte obiecte ale breslelor (în dulapul de sticlă al III-lea); Sigilii.
Colecţia de artă populară (pe peretele interior al sălii – pe etajere)
 
Coridor
Vestigiile din piatră (în partea stângă a coridorului)
Armele de apărare ale oraşului (în partea dreaptă a coridorului).
 
Traducerea pasajelor din „Ghidul colecţiilor Muzeului Orăşenesc Baia Mare” pe care le-am utilizat a fost realizată de către domnul Balogh Adalbert, arhivist pensionar, căruia îi mulțumim și pe această cale.
 

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2020