Apariţia anotimpurilor (de regulă în număr de patru în zonele temperate) este strâns legată de mişcarea de rezoluţie a Terrei în jurul Soarelui, precum şi de ciclurile climaterice şi circulaţia marilor curenţi de aer.
Însă principala cauză a apariţiei şi menţinerii anotimpurilor este legată de axa înclinată a Terrei în timp ce se roteşte în jurul Soarelui. Cum Pământul se învârteşte atât în jurul propriei sale axe (din această cauză avem ziua de 24 ore cu alternanţa zi-noapte), el se învârteşte şi în jurul Soarelui cu axa sa (linia imaginară care îl străbate de la Polul Nord la Polul Sud) înclinată la 23,5 grade de verticală. Tocmai această înclinare a axei sale face ca Terra să aibă mai multe anotimpuri. La începuturile astronomiei se credea în mod eronat că atunci când Terra se apropia cel mai mult de Soare, acest eveniment se resimţea prin venirea verii.

O tânără de 18 ani din Bârlad care avea o tumoră pe creier a murit după ce medicii la care a mers, acuzând dureri de cap și stări de vomă, au refuzat să-i facă investigații. I-au prescris doar un tratament pentru grețuri și au trimis-o acasă. Câteva săptămâni mai târziu, fata a murit. Diagnosticul a fost descoperit abia la autopsie.
Ana Maria Ciobanu, o tânără de numai 18 ani din Bârlad, a murit mult prea devreme, răpusă de o tumoră pe creier. Părinții fetei îi acuză pe medicii de la spitalul din Bârlad, care nu i-ar fi făcut fetei investigații pentru a depista cauza stării de rău de care aceasta se plângea.
Tânăra a ajuns la spitalul din Bârlad pe 4 iunie, acuzând dureri de cap și stări de vomă. Medicii au consultat-o superficial și i-au spus că „se alintă”. Au trimis-o acasă cu un tratament pentru grețuri.

 Cea mai mare specie de peşte din apele ţării nostre este, din nefericire, şi una dintre cele mai periclitate specii din România. De fapt, nici pe plan mondial acest peşte nu o duce tocmai bine. Carnea, dar mai ales icrele sale, îl fac o specie foarte căutată peste tot în lume.
Este vorba de fapt despre morun (Huso huso), nimeni altul decât cea mai mare specie de sturion şi cel mai mare peşte de apă dulce din lume. Este un peşte deosebit de longeviv care ajunge la maturitate de-abia la vârsta de 15 ani, dar indivizii bătrâni au atins şi 100 de ani.

Discuţia va fi susţinută de Vintilă Mihăilescu şi Sorin Antohi, într-un dialog public cu tema "De ce este România cum este? Specificul naţional ca excepţionalism"
"În cartea «Schimbarea la faţă a României», Cioran scria: «Dacă nu vom avea atâta tărie şi atât orgoliu pentru a ne reface din sâmbure existenţa, în zadar mai facem teoria României.» Între timp, am învăţat (sau ar fi trebuit să învăţăm) că noţiuni complexe ca România şi românii trebuie să fie mai riguros (şi poate mai senin) plasate între astfel şi altfel (cu alte cuvinte: între tautologie şi paradox), între utopie şi apocalipsă, între «sentiment tragic» şi deriziune.

Pe 3 decembrie 1926, Agatha Christie s-a ridicat din fotoliul său, a urcat scările şi a sărutat-o de noapte bună pe fiica sa de doar 7 ani, Rosalind. După ce a coborât, s-a urcat în maşina sa şi a dispărut timp de 11 zile.
Dispariţia ei a provocat o mobilizare masivă. Agatha Christie era o scriitoare faimoasă, în cazul dispariţiei ei au fost alocaţi peste 1000 de poliţişti şi sute de civili. Pentru prima dată în istorie fiind implicate şi avioane în cadrul cercetărilor, informează History Extra.
Secretarul de stat de atunci William Joynson-Hicks a urgentat căutările. Doi dintre cei mai faimoşi scriitori de proză criminalistică din Marea Britanie, Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes şi Dorothy L. Sayers, au fost contactaţi pentru a-i ajuta pe poliţişti în cadrul căutărilor.

 
Culoarea are mai multe semnificații spirituale, fiecare dezvăluind un atribut diferit al Maicii lui Dumnezeu.
Când admirăm arta creștină din ultimul mileniu, observăm că o singură culoare este aproape întotdeauna asociată Fecioarei Maria: albastrul.
De ce? Ce semnificație are?
Pentru început, culoarea albastră are rădăcini biblice profunde în Vechiul Testament. Potrivit dr. R. Jared Staudt, culoarea este specific menționată ca și culoarea poporului Israel, în cartea Numeri.
„Vorbește fiilor lui Israel și spune-le să-și facă ciucuri la poalele hainelor lor din neam în neam, iar pe deasupra ciucurilor de la poalele hainelor să pună un șiret de mătase albastră. Și va fi că-n ciucurii aceștia vă veți uita spre a vă aduce aminte de toate poruncile Domnului ca să le pliniți și spre a nu mai rătăci după cugetele voastre și după ochii voștri, întru care voi vă desfrânați urmându-i.” (Numeri 15, 38-39)

Dacă vrei să te simţi fericit, e bine să faci sex frecvent, cred specialiştii.
Sexul practicat noapte de noapte poate avea efecte nebănuite asupra organismului în dimineaţa următoare, ba chiar poate spori performanţa la locul de muncă, scrie Gândul.
Un nou studiu demonstreză că oamenii care au parte de momente fiebinţi în dormitor au o stare mai bună în ziua următoare, iar asta pentru că, în timpul sexului, corpul eliberează hormoni (endorfine) care activează centrele de plăcere în creier, lucru care vă conferă o stare de bine.
Cercetătorii cred că sexul este la fel de benefic pentru sănătate ca şi mâncarea şi exerciţiile.

Conferinţa va fi susţinută de istoricul de artă dr. Oana Marinache şi va avea loc sâmbătă, 24 iunie şi sâmbătă, 1 iulie, la Sala Scoarţelor de la Palatul Mogoşoaia.
Prima parte a prezentării activităţii membrilor familiei Bibescu - Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenţiei pe cele două cumnate, prinţesele Nadeja Ştirbey (născută Bibescu) şi Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război, scrie Mediafax.
Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din căsătoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei a intrat într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ani de zile, ca istoric, m-au frământat cauzele sau motivele pentru care Curtea imperială de la Viena nu l-a recunoscut pe Avram Iancu ca erou şi apărător al intereselor Austriei în Ardeal. Am citit, cred, aproape toată bibliografia despre Avram Iancu şi nu am găsit nicio explicaţie istorică logică despre comportamentul deplorabil şi nerecunoscător al austriecilor faţă de Avram Iancu, care în timpul evenimentelor din 1848/1849 a fost singurul din Transilvania care a apărat cu arma în mână, pe lângă drepturile naţionale ale românilor şi interesele Coroanei Habsburgice în faţa revoluţiei maghiare care rupsese Ungaria de Austria şi încorporase Transilvania la ţara Coroanei Sfântului Ştefan. Când guvernul Lajos Kossuth l-a adus pe destoinicul general polonez Jozef Bem în slujba revoluţiei maghiare din Ardeal, trupele imperiale austriece în frunte cu generalul Puchner fugiseră ca potârnichile din provincie. 6000 de soldaţi austrieci au dat în 1849 bir cu fugiţii în Ţara Românească.

Faimoasa Teorie a Relativităţii enunţată de Albert Einstein este compusă de fapt din două teorii. Teoria sa specială despre relativitate, publicată în anul 1905 în periodicul The Electrodynamics of Moving Bodies şi teoria sa generală despre relativitate, publicată în anul 1916 sub titlul de Fundamentele Generale ale Teoriei Relativităţii. Einstein a căutat să înţeleagă şi să explice situaţiile în care fizica pe principii newtoniene era inutilă în încercarea de a înţelege fenomenul relativităţii. Teoria lui Einstein a dus la schimbări revoluţionare în conceptele omeneşti despre timp, spaţiu şi gravitaţie.
Conceptul de bază prezent în aceste două teorii este acela că timpul şi distanţele unui eveniment oarecare măsurate de doi obsevatori distincţi au, în general, valori diferite, dar se supun întotdeauna aceloraşi legi fizice.