Bill şi Melinda Gates şi-au făcut provizii de mâncare de câţiva ani, a dezvăluit soţia omului de afaceri. Aceştia şi-au umplut cămara de produse alimentare, a spus Melinda Gates, potrivit cnbc.com.

Pandemia de coronavirus a produs panică în rândul oamenilor, care s-au aprovizionat cu mâncare, băuturi şi alte produse, lăsând rafturile magazinelor goale. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu cuplul Bill şi Melinda Gates, care, potrivit dezvăluirilor făcute de soţia omului de afaceri, şi-a făcut stocul de mâncare încă de acum câţiva ani. Şi-au umplut cămara locuinţei cu produse alimentare, de frica unei eventuale pandemii.

„În urmă cu câţiva ani am vorbit despre acest lucru <Ce s-ar întâmpla dacă nu va mai fi apă potabilă? Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar mai găsi suficientă mâncare? Ce vom face? Cum ne vom descurca?> Ne-am pregătit şi am cumpărat mâncare pe care am pus-o în cămară, în cazul în care vom avea nevoie, şi acum suntem toţi în aceeaşi situaţie”, a spus Melinda Gates, potrivit cnbc.com.

România așteaptă cu înfrigurare vârful pandemiei, care va lovi după Paști, iar principala îngrijorare este lipsa acută de ventilatoare pulmonare fără de care bolnavii de COVID-19 aflați în stare gravă nu pot supraviețui. Conform datelor oficiale, România dispune de aproximativ 1.700 de ventilatoare, în timp ce Germania, de exemplu, are 30.000.
– Țările din toată lumea au reacționat încă de la începutul pandemiei crescând numărul paturilor de terapie intensivă și achiziționând sau mărind producția de ventilatoare pulmonare. Și în România a funcționat, până de curând, o fabrică specializată în producerea unor astfel de echipamente: Întreprinderea Tehnică Medicală (ITM). Ironia face ca, după o sută de ani de activitate, această fabrică să se închidă chiar acum, când spitalele au nevoie disperată de echipamente.
– În ultimele săptămâni, Guvernul României a anunțat că vrea să achiziționeze câteva sute de ventilatoare pulmonare, dar, în lipsa unui producător autohton, e nevoit să se bazeze exclusiv pe importuri. Iar importurile sunt, pentru moment, sistate pentru că țările producătoare au ele însele nevoie de aceste echipamente pentru a-și proteja propriii cetățeni.

O echipă de cercetători a reconstruit căile evolutive timpurii ale COVID-19 la oameni, pe măsură ce infecţia cu noul coronavirus s-a extins din Wuhan, China, în Europa şi America de Nord. Harta răspândirii şi evoluţiei coronavirusului a fost făcută de cercetători de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, şi din Germania, care au folosit tehnici de reţea genetică.

Analizând primele 160 de genomuri complete ale virusului SARS-CoV-2, secvenţiate apoi de la pacienţi umani, oamenii de ştiinţă au trasat o parte din răspândirea iniţială a noului coronavirus, prin mutaţiile sale, ceea ce creează filiaţii virale diferite.

„Există prea multe mutaţii rapide pentru a urmări atent un arbore genealogic al COVID-19. Am folosit un algoritm matematic pentru a vizualiza simultan toţi arborii plauzibili”, a afirmat geneticianul Peter Forster, autorul principal al studiului din cadrul Universităţii din Cambridge.

Autorităţile ne recomandă să ne spălăm mânile cu apă şi săpun cel putin 20 de secunde.
De când situaţia coronavirusului a devenit o problemă internaţională, autorităţile din sănătate şi nu numai au emis o serie de recomandări şi avertismente prin care am putea să limităm riscul de a ne infecta şi de a răspândi altor persoane acest virus.
Una dintre cele mai importante recomandări ale autorităţilor priveşte spălatul pe mâini cu apă şi săpun pentru cel puţin 20 de secunde. Dr. John Williams, directorul secţiei de boli infecţioase pediatrice din cadrul Spitalului din Pittsburg, Statele unite, citat de CNN, explică faptul că spălatul pe mâni omoară populaţiile de virusuri şi bacterii periculoase care se pot forma pe mâinile noastre.
Dr. Williams mai explică faptul că anual patru coronavirusuri sunt transmise între oameni, dar fără a provoca victime. În schimb, acestea sunt răspunzătoare pentru aproximativ o treime dintre cazurile de răceală obişnuită. Acesta mai explică faptul că spălatul pe mâni este o măsură de prevenţie în cazul gripei, care poate să ucidă şi milioane de persoane anual, în funcţie de tulpina care se manifestă, dar şi metapneumovirusul, care cauzează o infecţie respiratorie care poate duce la pneumonie.

Traficul ilegal de pangolini către China reprezintă o ameninţare continuă pentru sănătatea publică.
Un studiu recent, în cadrul căruia oamenii de ştiinţă au încercat să identifice „veriga” lipsă în evoluţia SARS-CoV-2 a dus la descoperirea a două noi coronavirusuri (înrudite cu cel care reprezintă sursa pandemiei actuale) în transporturile ilegale de pangolini către China. Oamenii de ştiinţă care au lucrat la acest studiu sunt de părere că această piaţă neagră a animalelor reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, notează Science Alert.
Această descoperire, realizată de către oameni de ştiinţă din China continentală, dar şi Hong Kong, vine la scurt timp după ce pangolinii au fost identificaţi drept sursa cea mai probabilă a actualei pandemii. Studiile genetice iniţiale sugerau că SARS-CoV-2 ar putea să provină de la coloniile de lilieci din Yunnan, aflate în sud-vestul Chinei. Totuşi, este greu de imaginat cum ar fi reuşit virusul în aceste condiţii să infecteze locuitorii unui oraş aflat la peste 1.000 de kilometrii depărtare.

Temperaturile mai calde şi umiditatea crescută ar putea ajuta la încetinirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19, arată un studiu recent.
Mulţi se întreabă dacă, precum în cazul altor virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, există şanse ca noul coronavirus să se răspândească mai puţin pe măsură ce temperaturile cresc?
Potrivit unui nou studiu, coronavirusul SARS-CoV-2 nu s-a răspândit atât de puternic în regiunile mai calde şi mai umede ale lumii, aşa cum s-a întâmplat în zonele mai reci. Deşi cercetarea timpurie, publicată în revista Social Science Research Network, este încă în curs de examinare academică, aceasta oferă o imagine asupra a ceea ce ne-am putea aştepta în lunile călduroase care vor urma, notează Live Science.
Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel, ambii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), au analizat cazurile globale de COVID-19 şi au constatat că 90% dintre infecţii au apărut în zonele unde temperaturile erau între 3 şi 17 grade Celsius şi cu o umiditate absolută a aerului între 4 şi 9 grame pe metru cub. Umiditatea absolută este definită de câtă umiditate este în aer, indiferent de temperatură (cantitate maximă de vapori de apă care poate fi preluată de aer).

Durata de vindecare a infecţiei cu noul coronavirus COVID-19 depinde de severitatea simptomelor şi poate dura între două şi şase săptămâni, informează Grupul de Comunicare Strategică, care lucrează îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii.
Dacă afectează puternic plămânii, COVID-19 poate lăsa urme serioase în cazul supravieţuitorilor. De asemenea, persoanele cu o serie de afecţiuni preexistente care provoacă probleme la respiraţie, şuierat la respiraţie şi probleme pulmonare, au risc mai mare de a dezvolta cazuri severe de infecţie cu COVID-19 cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.
La ora publicării acestui material, în România au fost raporate 576 de cazuri de infectare cu COVID-19, fiind înregistrate 143 de noi îmbolnăviri de coronavirus, a informat GCS. Pacienţii nou confirmaţi au vârsta cuprinsă între 5 ani şi 76 de ani.
 Totodată, a fost înregistrat primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus în penitenciar. „Unul dintre cazuri (din cele 143 nou confirmate, n. r.) este cel al unui deţinut care, în data de 11 martie, a fost transportat de la Poliţia Capitalei la Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava pentru probleme medicale.

Mai multe companii biofarmaceutice din întreaga lume fac eforturi în prezent pentru a dezvolta un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19.
Pe măsură ce coronavirusul COVID-19 s-a extins în întreaga lume, cu noi cazuri de infecţie şi morţi, o serie de companii din întreaga lume au început să lucreze la realizarea unui vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2. Din păcate, perioada minimă de producere a unui vaccin (dezvoltare, studii clinice şi testări) şi disponibilitate a lui la scară largă este între 12 şi 18 luni, potrivit estimărilor unor cercetători.
Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă, însă, că perioada medie de producere şi disponibilitate a unui vaccin este de circa 4 ani, dar se fac eforturi pentru a se obţine mult mai devreme. În prezent, specialiştii de la OMS evaluează circa 40 de potenţiale vaccinuri  împotriva virusului SARS-CoV-2 şi circa 200 de tratamente pentru COVID-19.
În privinţa costurilor de obţinere a unui vaccin, acestea pot diferi. Coaliţia pentru Inovaţii în Pregătire pentru Epidemii (CEPI), o agenţie internaţională înfiinţată în 2017 pentru a face faţă crizelor de sănătate exact ca cea generată de actualul coronavirus, a anunţat sâmbătă că sunt necesare două miliarde de dolari pentru a susţine dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului responsabil pentru COVID-19.

Temperaturile scăzute ar putea însemna o creştere a numărului de cazuri de coronavirus, declară Dr. Enache Gheorghe, medic primar infecţionist, doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul Victor Babeş.
„Eu am o expresie cu biciuirea organismului, virusul se simte foarte bine acum, corona s-a înscăunat cum trebuie. Temperaturile scăzute ar putea însemna o creştere a numărului de cazuri, o răspândire a lui în plin, adică temperatura crescută oarecum ne-a ajutat pe noi, virusul nu agreează temperaturile foarte mari", a spus dr. Enache Gheorghe, medic primar infecţionist, doctor în ştiinţe medicale
Specialistul recomandă evitarea zonele aglomerate sau statul în casă. Oscilaţiile bruşte de temperatură favorizează răspândirea virusului.
„Mâine va fi dramatic, în Bucureşti minus 3 grade, mâine şi poimâine minus 3 grade dimineaţa. Virusului îi convine nemaipomenit pentru că a fost această scădere marcată a temperaturilor.

Cristofor Columb a navigat pe ocean în 1492 şi a descoperit Lumea Nouă, însă regiunea nu a fost denumită după el. La baza acestui lucru se află reputaţia lui Columb din acea perioadă, astfel europenii au atribuit descoperirea exploratorului Amerigo Vespucci.
Conform profesorului de istorie din cadrul Universităţii Kent din Ohio, Matt Crawford, Columb a crezut până în ultima clipă a vieţii sale că regiunea descoperită de el era, de fapt, Asia. Spre deosebire de Columb, Vespucci a fost primul explorator care a declarat că Lumea Nouă este chiar o regiune nedescoperită până atunci.
Live Science aminteşte că Cristofor Columb s-a născut în 1451, în Genova, Italia, apoi s-a mutat în Portugalia în 1476. În acea perioadă numită şi perioada marilor descoperiri, Portugalia era ţara din care proveneau cei mai mulţi exploratori. Însă europenii îşi doreau de fapt o rută către India. Imperiul Otoman blocase accesul europenilor prin Constantinopol, Africa de Nord şi Marea Roşie. Columb dorea să facă parte din această perioadă şi a susţinut că se poate ajunge în Asia dacă vor călători către vest. După ce Portugalia a respins propunerea lui Columb, exploratorul a plecat în Spania, unde i-a fost promisă o sumă importantă de bani şi titluri, dacă va descoperi o rută către India.