Trei din zece persoane recunosc că au comis o infidelitate în timp ce erau într-o relaţie exclusivă cu o durată mai mare de 6 luni. E vorba de aproape jumătate dintre bărbaţi (45 %) şi de una din patru femei (26 %). Infidelitatea a avut o frecvenţa maximă la cei de 18-30 de ani şi a fost menţionată mai puţin frecvent la cei cu vârste de peste 30 de ani. Acestea sunt rezultatele unui sondaj online, ce a urmărit mai multe aspecte ce ţin de infidelitate şi impulsivitate, motive pentru care se apelează frecvent la terapia de cuplu.
În acest studiu, realizat de www.sex-psi.ro, motivaţiile infidelităţii au fost grupate în 4 categorii:

Dincolo de conotaţiile religioase sau filozofice ale întrebării care a bulversat şi încă bulversează omenirea de la începuturile sale, oamenii de ştiinţă au încercat să explice motivele pentru care orice organism viu ajunge să moară în cele din urmă.

Toate organismele vii îmbătrânesc şi mor din simplul motiv că Natura nu poate să le susţină la nesfârşit. Dacă scopul primar al fenomenului vieţii pe Terra este acela de a se procrea şi replica cu succes (logica din spatele aşa numitei Teoriei Genelor Egoiste), atunci toate organismele sunt programate să trăiască până generează urmaşi şi-i îngrijesc pe aceştia până când ajung independenţi.

Oamenii pot avea vise premonitorii, iar acestea depind de gradul de intuiţie pe care îl are fiecare persoană în parte. Totodată, oamenii tind să viseze în culori, afirmă psihologul şi lectorul Ştefania Gubavu.
Mai jos găsiţi răspunsurile oferite de psihologul şi lectorul Ştefania Gubavu la opt întrebări despre vise pe care şi le pun foarte mulţi oameni:
 
1. De la ce vârstă visăm?
 
Noi ne dăm seama că visăm pentru că ne amintim acţiunea, imaginile din vis, o stare, o senzaţie cu care ne trezim. Această capacitate de reflectare se dezvoltă în timp în psihicul nostru şi este nevoie să existe şi conştiinţa propriei persoane, a identităţii noastre - Eu am visat. De aceea nu se poate stabili clar de când începem să visăm, căci bebeluşul nu ne poate povesti dacă a visat.
Însă capacitatea creierului de a visa, fiziologic vorbind, este prezentă încă de când ne naştem.

Sunt mulţi germanii care cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al 2-lea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că (1)„la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi”, că (2)„dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de germani, războiul s-ar mai fi prelungit cu încă cel puţin şase luni, timp suficient ca industria germană să finalizeze proiectul de fabricare a armei lor secrete, adică a bombei atomice nemţeşti”, iar soarta războiului ar fi fost alta. Sunt destul de mulţi germanii care nu-i pot „ierta” pe români pentru cele petrecute la 23 august 1944, pentru consecinţele acelei zile fatidice…

Liderul grupării specializate în evaziune fiscală în domeniul comerţului cu articole textile, reţinut în urma unor percheziţii, este managerul Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Popa Gabriel. Alături de acesta au mai fost reţinuţi, în acelaşi caz, o călugăriţă şi un director din Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). Surse din Poliţie spun că preotul ar fi cumpărat, cu o parte din banii obţinuţi din contrabandă, clopote pe care le-a donat Bisericii.
Potrivit surselor citate, liderul grupării este preotul Popa Gabriel, zis Gabi Viteză, manager al Arhiepiscopiei Tomisului.
El a fost reţinut, alături de alte două persoane, în urma percheziţiilor făcute vineri în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Buzău şi Constanţa.

Reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2016 a fost formată din circa 10.000 de unităţi administrative şi 103 filiale, care au pus la dispoziţia publicului mai mult de 164 milioane volume, informează INS.

În mediul urban, au funcţionat 3.581 biblioteci şi 97 de filiale ale acestora, cu un fond de carte de 125,3 milioane volume (76,2% din fondul naţional de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deşi numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel de la oraşe (6.251 biblioteci şi numai 6 filiale) fondul de carte a fost mult mai mic, sub 40 milioane volume, scrie Mediafax.

Apariţia anotimpurilor (de regulă în număr de patru în zonele temperate) este strâns legată de mişcarea de rezoluţie a Terrei în jurul Soarelui, precum şi de ciclurile climaterice şi circulaţia marilor curenţi de aer.
Însă principala cauză a apariţiei şi menţinerii anotimpurilor este legată de axa înclinată a Terrei în timp ce se roteşte în jurul Soarelui. Cum Pământul se învârteşte atât în jurul propriei sale axe (din această cauză avem ziua de 24 ore cu alternanţa zi-noapte), el se învârteşte şi în jurul Soarelui cu axa sa (linia imaginară care îl străbate de la Polul Nord la Polul Sud) înclinată la 23,5 grade de verticală. Tocmai această înclinare a axei sale face ca Terra să aibă mai multe anotimpuri. La începuturile astronomiei se credea în mod eronat că atunci când Terra se apropia cel mai mult de Soare, acest eveniment se resimţea prin venirea verii.

O tânără de 18 ani din Bârlad care avea o tumoră pe creier a murit după ce medicii la care a mers, acuzând dureri de cap și stări de vomă, au refuzat să-i facă investigații. I-au prescris doar un tratament pentru grețuri și au trimis-o acasă. Câteva săptămâni mai târziu, fata a murit. Diagnosticul a fost descoperit abia la autopsie.
Ana Maria Ciobanu, o tânără de numai 18 ani din Bârlad, a murit mult prea devreme, răpusă de o tumoră pe creier. Părinții fetei îi acuză pe medicii de la spitalul din Bârlad, care nu i-ar fi făcut fetei investigații pentru a depista cauza stării de rău de care aceasta se plângea.
Tânăra a ajuns la spitalul din Bârlad pe 4 iunie, acuzând dureri de cap și stări de vomă. Medicii au consultat-o superficial și i-au spus că „se alintă”. Au trimis-o acasă cu un tratament pentru grețuri.

 Cea mai mare specie de peşte din apele ţării nostre este, din nefericire, şi una dintre cele mai periclitate specii din România. De fapt, nici pe plan mondial acest peşte nu o duce tocmai bine. Carnea, dar mai ales icrele sale, îl fac o specie foarte căutată peste tot în lume.
Este vorba de fapt despre morun (Huso huso), nimeni altul decât cea mai mare specie de sturion şi cel mai mare peşte de apă dulce din lume. Este un peşte deosebit de longeviv care ajunge la maturitate de-abia la vârsta de 15 ani, dar indivizii bătrâni au atins şi 100 de ani.

Discuţia va fi susţinută de Vintilă Mihăilescu şi Sorin Antohi, într-un dialog public cu tema "De ce este România cum este? Specificul naţional ca excepţionalism"
"În cartea «Schimbarea la faţă a României», Cioran scria: «Dacă nu vom avea atâta tărie şi atât orgoliu pentru a ne reface din sâmbure existenţa, în zadar mai facem teoria României.» Între timp, am învăţat (sau ar fi trebuit să învăţăm) că noţiuni complexe ca România şi românii trebuie să fie mai riguros (şi poate mai senin) plasate între astfel şi altfel (cu alte cuvinte: între tautologie şi paradox), între utopie şi apocalipsă, între «sentiment tragic» şi deriziune.