Mai multe companii biofarmaceutice din întreaga lume fac eforturi în prezent pentru a dezvolta un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19.
Pe măsură ce coronavirusul COVID-19 s-a extins în întreaga lume, cu noi cazuri de infecţie şi morţi, o serie de companii din întreaga lume au început să lucreze la realizarea unui vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2. Din păcate, perioada minimă de producere a unui vaccin (dezvoltare, studii clinice şi testări) şi disponibilitate a lui la scară largă este între 12 şi 18 luni, potrivit estimărilor unor cercetători.
Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă, însă, că perioada medie de producere şi disponibilitate a unui vaccin este de circa 4 ani, dar se fac eforturi pentru a se obţine mult mai devreme. În prezent, specialiştii de la OMS evaluează circa 40 de potenţiale vaccinuri  împotriva virusului SARS-CoV-2 şi circa 200 de tratamente pentru COVID-19.
În privinţa costurilor de obţinere a unui vaccin, acestea pot diferi. Coaliţia pentru Inovaţii în Pregătire pentru Epidemii (CEPI), o agenţie internaţională înfiinţată în 2017 pentru a face faţă crizelor de sănătate exact ca cea generată de actualul coronavirus, a anunţat sâmbătă că sunt necesare două miliarde de dolari pentru a susţine dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului responsabil pentru COVID-19.

Temperaturile scăzute ar putea însemna o creştere a numărului de cazuri de coronavirus, declară Dr. Enache Gheorghe, medic primar infecţionist, doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul Victor Babeş.
„Eu am o expresie cu biciuirea organismului, virusul se simte foarte bine acum, corona s-a înscăunat cum trebuie. Temperaturile scăzute ar putea însemna o creştere a numărului de cazuri, o răspândire a lui în plin, adică temperatura crescută oarecum ne-a ajutat pe noi, virusul nu agreează temperaturile foarte mari", a spus dr. Enache Gheorghe, medic primar infecţionist, doctor în ştiinţe medicale
Specialistul recomandă evitarea zonele aglomerate sau statul în casă. Oscilaţiile bruşte de temperatură favorizează răspândirea virusului.
„Mâine va fi dramatic, în Bucureşti minus 3 grade, mâine şi poimâine minus 3 grade dimineaţa. Virusului îi convine nemaipomenit pentru că a fost această scădere marcată a temperaturilor.

Cristofor Columb a navigat pe ocean în 1492 şi a descoperit Lumea Nouă, însă regiunea nu a fost denumită după el. La baza acestui lucru se află reputaţia lui Columb din acea perioadă, astfel europenii au atribuit descoperirea exploratorului Amerigo Vespucci.
Conform profesorului de istorie din cadrul Universităţii Kent din Ohio, Matt Crawford, Columb a crezut până în ultima clipă a vieţii sale că regiunea descoperită de el era, de fapt, Asia. Spre deosebire de Columb, Vespucci a fost primul explorator care a declarat că Lumea Nouă este chiar o regiune nedescoperită până atunci.
Live Science aminteşte că Cristofor Columb s-a născut în 1451, în Genova, Italia, apoi s-a mutat în Portugalia în 1476. În acea perioadă numită şi perioada marilor descoperiri, Portugalia era ţara din care proveneau cei mai mulţi exploratori. Însă europenii îşi doreau de fapt o rută către India. Imperiul Otoman blocase accesul europenilor prin Constantinopol, Africa de Nord şi Marea Roşie. Columb dorea să facă parte din această perioadă şi a susţinut că se poate ajunge în Asia dacă vor călători către vest. După ce Portugalia a respins propunerea lui Columb, exploratorul a plecat în Spania, unde i-a fost promisă o sumă importantă de bani şi titluri, dacă va descoperi o rută către India.

Tone de pământ pline cu piese arheologice au fost excavate din cetatea Tomis şi aruncate pe un câmp, la marginea Constanţei, fără ca vreun arheolog să supravegheze lucrările. Arheologul Octavian Mitroi a declarat că sunt piese importante, din perioada elenistică, romană şi romano-bizantină.
În pământul depozitat la marginea oraşului, în zona Oierie, au fost găsite zeci de piese antice. Prezent la faţa locului, arheologul Octavian Mitroi, care a participat la cercetarea arheologică de la Lupoaică, a declarat, luni, presei, că piesele găsite în pământul excavat şi aruncate pe câmp sunt extrem de importante, din perioada elenistică, romană şi romano-bizantină şi că astfel s-au distrus mărturii din istoria Constanţei.
„Văd că avem un unguentariu de epocă romană, secolele II-III, e posibil chiar IV. Este şi ceramică elenistică. Ieri (duminică – n.r.), când am fost, am găsit şi un femur uman, este posibil să fi fost un mormânt. Într-adevăr, mă surprinde câtă ceramică elenistică este aici. Răul este făcut în sensul că acum nu este fezabil să iei la mână, la cernut, atâtea tone de pământ. Dar, într-adevăr, aici este mai mult decât ceea ce am găsit noi ieri (duminică – n.r.). Fragmentele astea sunt din secolele III-II î.H. Cel mai probabil provin dintr-un mormânt, din zona de necropole, din afara cetăţii. Noi ne-am deplasat în zonă pe baza informaţiilor primite din partea societăţii civile cu privire la locul unde ar fi fost depozitat pământul de acolo. Acesta este singurul loc unde pământul se vede că este depus recent“, a declarat arheologul Octavian Mitroi, potyrivit Mediafax.

O oră de întrerupere a internetului ar cauza în România pagube de 7,8 milioane dolari (33,7 milioane lei) iar pentru o zi valoarea urcă la 187,9 milioane dolari (811 milioane lei), arată datele netblocks.org şi ale Internet Society.
În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media - fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram - înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.
Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 dolari, în Polonia de 349.793 de dolari iar în Statele Unite de 12,9 milioane dolari. O oră de cădere totală a internetului înseamnă pagube de 303 milioane dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.
În întreaga lume impactul căderii internetului pentru o oră ar fi de 2,142 miliarde dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.

O satiră de Crăciun, difuzată de Netflix, care îl înfăţişează pe Iisus într-o relaţie homosexuală a stârnit reacţii dure în Brazilia, unde peste un milon de persoane au semnat o petiţie prin care s-a solicitat ca filmul să nu mai fie distribuit, arată Journal du Cameroun.
"Prima ispită a lui Hristos", realizată de grupul de comedie brazilian Porta dos Fundos şi care a avut premiera pe 3 decembrie, a atras critici şi din partea politicienilor conservatori, evanghelici şi catolici, potrivit Mediafax.
Teaser-ul pentru filmul de 46 de minute spune că Iisus aduce un "invitat surpriză" pentru a-i întâlni familia, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări.
Peste un milion de persoane au semnat o petiţie pe site-ul Change.org prin care solicitată ca filmul să fie retras pentru că "jigneşte creştinii".
"Susţinem libertatea de exprimare, dar nu este în regulă să batjocorim credinţa a 86% din populaţie", spune Eduardo Bolsonaro, fiul cel mai mare al preşedintelui Braziliei, Jair Bolsonaro, şi membru al Congresului.

La 8 noiembrie 1869, s-a născut medicul Nicolae Paulescu, unul dintre precursorii descoperirii insulinei, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (m. 19 iulie1931)
Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism.
Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii.

Mai mulţi profesori de la un liceu din judeţul Neamţ au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, fiind bănuiţi că modificau note în catalog şi nu notau absenţele elevilor. O profesoară a spus în instanţă că a notat prezenţele, dar notiţele au fost distruse de şoareci. Decizia nu este definitivă, potrivit agenţiei de presă Mediafax.
Printr-o sentinţă pronunţată de Judecătoria Roman, 12 profesori de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad” din judeţul Neamţ au fost condamnaţi la un an şi trei luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual în formă continuată, după ce au trecut în cataloage note fictive şi nu au semnalat toate absenţele unor elevi de la seral. În acelaşi dosar a mai fost condamnată şi secretara liceului, care a semnat o cerere în numele unei eleve.
 Mărturiile profesorilor din timpul judecăţii sunt foarte asemănătoare, cei mai mulţi declarând că nu sunt vinovaţi, că nu i-au notat pe elevi fără ca aceştia să fie prezenţi la ore şi că notele şi absenţele erau trecute iniţial într-un carnet sau pe foi, iar mai apoi în catalog.

Singurul lucru care diferă de la un profesor la altul este metoda de evaluare. Spre exemplu, profesoara de limbă engleză a spus că îşi asculta elevii, că le dădea teste şi referate sau proiecte de echipă.

Steagurile ce conţin culorile curcubeului sunt prezente în diverse locuri, inclusiv la intrarea în baruri, sau imprimate pe haine. Acesta este un simbol al proclamaţiei că dragostea este universală. În timp, steagul a devenit simbol al comunităţii LGBT.
Steagul ce conţine culorile curcubeului a fost creat în 1978 de către artistul şi designer-ul Gilbert Baker, informează History.
Acestuia i s-a cerut să realizeze steagul de către o altă persoană gay, politicianul Harvey Milk, pentru parada anuală din San Francisco. Baker afirma în 2015 că a fost inspirat de evenimentul care marca bicentenarul amecan din 1976. Artistul, fost veteran al Războiului din Vietnam, interpret de travestiţi era obişnuit să-şi realizeze singur costumaţiile, astfel a reuşit să realizeze unul dintre cele mai cunoscute simboluri din prezent. În acele vremuri, cel mai cunoscut simbol de la paradele gay era un triunghi roz, simbol utilizat şi de nazisti pentru a identifica homosexualii. Utilizarea unui astfel de  simbol cu o simbolistică atât de întunecată nu a fost o opţine pentru Baker. În cele din urmă, artistul s-a decis să utilizeze un curcubeu.

Proiectul ce prevedea introducerea caprei negre pe lista speciilor ce nu pot fi vânate a fost respins, miercuri, în Senat, motiv pentru care s-au iscat discuţii în contradictoriu între parlamentari, USR şi PNL reproşând senatorilor PSD că iniţiativa a fost trimisă la comisiile nepotrivite, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Iniţiativa senatorilor şi deputaţilor USR a fost respinsă, cu 33 de voturi „pentru”, 36 ”împotrivă” şi două abţineri.

 Iniţiativa prevede abrogarea pct.2 de la litera A din Anexa nr.1, pentru completarea Anexei nr.2, precum şi pentru modificarea pct.5 din Anexa nr.3 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, anume introducerea caprei negre pe lista animalelor ce nu pot fi vânate.

„La ora actuală, din cauză că în restul Europei capra neagră este o specie abundentă, datorită înmulţirii libere din cauza lipsei părădătorilor naturali (lupul şi râsul), ea nu mai este o specie protejată în Europa.