O comparație a țesutului cerebral de la indivizii care au murit prin sinucidere a fost pentru prima oară asociată cu depresia cronică, fiind vorba despre un declin dramatic al numărului de celule nervoase specifice.
Deși noul studiu nu demonstrează o cauză pentru acest declin și nu descrie cum ar putea un număr ridicat al acestor celule să protejeze sănătatea mintală, cercetarea stabilește o nouă eră pentru investigațiile care ar putea într-o bună zi duce la diagnosticarea timpurie și tratarea depresiei.
Oamenii de știință de la Institutul Universitar Douglas pentru Sănătate Mintală și Universitatea McGill din Canada au analizat țesut cerebral de la 10 bărbați diagnosticați cu depresie care au murit prin sinucidere. Acesta a fost comparat cu alte 10 mostre de țesut cerebral prelevat post-mortem din diferite regiuni ale creierului unor bărbați care au murit subit, însă fără a fi diagnosticați cu o tulburare mintală.

Numărul utilizatorilor care s-au confruntat cu amenințări cibernetice deghizate în platforme populare de învățare online a crescut cu 60% în a doua jumătate a anului 2020, arată un studiu realizat de Kaspersky.
Potrivit unui comunicat al companiei, pe măsură ce pandemia continuă și școlile sunt din nou închise sau urmează un model hibrid de învățare, sectorul educațional continuă să atragă atenția criminalilor cibernetici. Din iulie până în decembrie 2020, 270.171 de utilizatori au întâmpinat diverse amenințări cibernetice deghizate în platforme populare de învățare, o creștere de 60% în comparație cu prima jumătate a anului 2020.
Cea mai populară aplicație online folosită ca momeală pentru atacurile cibernetice a fost, de departe, Zoom, platformă cu peste 300 de milioane de utilizatori zilnici. A doua cea mai populară a fost Moodle, urmată de Google Meet. Numărul utilizatorilor care au întâmpinat amenințări deghizate în platforme populare de învățare online/ video-conferințe a crescut pe toate platformele, cu excepția Google Classroom.

Autoritățile din Africa de Sud au decis să oprească imunizările cu AstraZeneca după ce testele au arătat că vaccinul nu oferă o protecție foarte bună în cazul tulpinii sud-africane a virusului SARS CoV-2.
Autoritățile din Africa de Sud au anunțat duminică că au decis să oprească imunizările cu AstraZeneca.
Potrivit jurnaliștilor de la Reuters, vaccinul nu oferă decât o protecție minimă împotriva cazurilor ușoare și medii de infectare cu tulpina sud-africană a virusului.

Rezultate dezamăgitoare în ceea ce privește efectele vaccinului AstraZeneca

Ministrul Sănătății din Africa de Sud a spus că Guvernul așteaptă sfaturi de la specialiști după ce testele făcute la Universitatea Witwatersrand au arătat rezultate dezamăgitoare în ceea ce privește efectele vaccinului AstraZeneca, potrivit Mediafax.

Când cineva schimbă lumea, se așteaptă ca oamenii să își amintească de asta. Istoria este plină de oameni care au făcut lucruri magnifice. Pentru unii, realizările lor sunt înregistrate, în timp ce numele lor se estompează în obscuritate.
Toată lumea cunoaște următoarele 10 momente culturale și istorice iconice, dar nimeni nu știe cine este responsabil pentru ele, conform Listverse.

10. Cel mai tânăr olimpic

Doctorul Hermanus Brockmann a fost considerat prea gras pentru a participa la olimpiade. Împreună cu vâslașii Francois Brandt și Roelof Klein, Brockmann a fost cârmaciul echipei olandeze de canotaj.

Începând cu data de 1 februarie, la nivelul centrelor de vaccinare din România, va începe administrarea vaccinului Moderna pentru care rapelul se realizează la 28 de zile, a anunțat Comitetul Național de Coordonare a Activității de Vaccinare (CNCAV).
Potrivit CNCAV, din 1 februarie, la nivelul centrelor de vaccinare din România, va începe administrarea vaccinului Moderna pentru care rapelul se realizează la 28 de zile.
Totodată, începând cu data de 28 ianuarie, se pune în aplicare procesul de reprogramare a persoanelor incluse în Etapa a II-a de vaccinare din categoria domenii esențiale.
„Astfel, o persoană programată inițial pentru administrarea primei doze la data de 28 ianuarie va fi reprogramată la data de 8 februarie cu rapel la data de 8 martie (28 zile)”, anunță CNCAV.

De-a lungul istoriei, arta a servit ca simbol pentru a reprezenta și arhiva omenirea. Din păcate, a divizat în unele situații culturi și țări. Se estimează că antichitățile și operele de artă furate sunt valorificate, anual, pe piața neagră la circa peste 6 miliarde de dolari.
O convenție UNESCO din 1970 a interzis importul, exportul și transferul de bunuri culturale, incluzând aici artefacte și obiecte de artă istorice, științifice, artistice sau religioase. Peste 100 de țări au adoptat până acum regulile și reglementările pentru a preveni comerțul ilegal cu artefacte de contrabandă sau furate.
Realitatea este însă alta. Totodată, multe dintre cele mai importante piese din patrimoniul cultural al unor țări sunt găzduite în prezent în muzee din alte țări decât cele din care provin de unde au fost scoase ilegal, în special în Europa și SUA, notează IFL Science.

La 18 decembrie 1989, la Timişoara, a fost instituită starea de necesitate, primarul Petre Moţ anunţând acest lucru în cadrul unei şedinţe cu activul de partid.
18 decembrie 1989 va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu.
Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş.
Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.

Strategia Națională de Vaccinare a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare. Ea cuprinde date despre responsabilii cu imunizarea populației și cine sunt cei care vor primi vaccinul cu prioritate. Cel mai important: Vaccinarea va fi gratuită și voluntară.
Vaccinarea împotriva COVID-19 în România va fi implementată prin mecanismul stabilit la nivelul Comisiei Europene și în acord cu legislația și protocoalele medicale existente, se arată în Strategia Națională de Vaccinare în vigoare de joi noaptea, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
Pentru a-și atinge scopul și obiectivele, vaccinarea împotriva COVID-19 în România va fi gratuită și voluntară și va urma etapele vaccinării, ținând cont de cu strictețe de grupurile prioritare.

Monolitul metalic descoperit recent în România a dispărut fără urmă, după ce apariția sa lângă o cetate dacică din Piatra Neamț a stârnit speculații că ar avea legătură cu monolitul asemănător găsit în deșertul din Utah.
Structura a fost găsită în Utah, SUA în urmă cu două săptămâni. Însă, a dispărut după ce a ajuns pe prima pagină a publicațiilor din întreaga lume și a fost distribuit intens pe rețelele de socializare online, fanii Science-Fiction asemănându-l cu structura din pelicula din 1918 în regia lui Stanley Kubrick „2001: A Space Odyssey”, inspirată de romanul scris de Arthur C. Clarke.
În filmul regizat de Kubrick, monolitul extraterestru este un simbol recurent care pare să joace un rol în dezvoltarea evoluției umane.
Însă, departe de a fi o structură de pe altă lume, adevărul despre monolitul românesc ar putea fi mai prozaic.

Un monolit din metal, identic cu cel descoperit recent în deșertul din Utah, a apărut pe un deal din România, la doar câțiva metri distanță de o cetate dacică.
Structura a fost descoperită lângă lacul Bâtca Doamnei, din Piatra Neamț, la data de 26 noiembrie. Autoritățile române au spus că nu știu încă cine este proprietarul structurii și că au lansat o anchetă pentru a afla de ce a fost amplasată acolo.
Monolitul are aproximativ 4 metri în înălțime și a fost descoperit în apropiere de cetatea dacică Petrodava, un obiectiv turistic bine-cunoscut.

Una dintre fețele monolitului este îndreptată spre Ceahlău

Cetatea este cel mai vechi monument istoric din Piatra Neamț și ar fi fost distrusă de romani în secolul al II-lea e.n., însă ruinele sale mai pot fi vizitate și în ziua de astăzi.