Trei din zece români au început să îşi închidă telefonul şi Facebook-ul după-amiaza şi în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate, este rezultatul unui studiu naţional complex care măsoară tendinţele în stilul de viaţă al românilor.
Studiul realizat de Hunters, noua divizie de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research, cuprinde date colectate timp de un an şi arată cum oamenii şi-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale şi profesionale. Studiul măsoară tendinţele în stilul de viaţă al românilor în 2018.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii îşi doresc să câştige mai mult timp personal în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.  

Cercetătorii Bitdefender au constatat că numărul atacurilor cu amenințări informatice de tip ransowmare, care blochează accesul la datele oamenilor și apoi solicită recompensă, a urcat de aproape șase ori de la începutul pandemiei, anunță furnizorul de servicii de securitate IT Bitdefender.
Ransomware rămâne una dintre cele mai prolifice amenințări informatice ale momentului, iar atacatorii au exploatat timpul tot mai mare dedicat folosirii dispozitivelor, atât pe fondul muncii de acasă, cât și al lipsei de alternative privind petrecerea timpului liber altfel decât online. La nivel global, numărul atacurilor ransomware a urcat cu 485%.
Victimelor infectate cu ransomware li se solicită sume cuprinse între sute de dolari în cazul persoanelor fizice și de sute de mii sau chiar milioane de dolari în cazul companiilor.

 Terminarea Primului Război Mondial și retragerea trupelor Puterilor Centrale din România au permis Guvernului și Regelui să revină de la Iași la Bucureşti, după doi de coșmar pentru țară. La 14 decembrie 1918, Partidul Național Liberal, condus de Ionel Brătianu, preia din nou guvernarea țării într-un moment dificil. În scurtă vreme, urmau să se deschidă lucrările Conferinței de Pace de la Paris, iar în București și alte orașe existau tulburări sociale. Ministru al Agriculturii şi Domeniilor în guvernul ce a fost instalat la mijlocul lunii decembrie 1918, Ion Gheorghe Duca, a lăsat o mărturie importantă despre cum s-au organizat și cu ce probleme s-au confruntat liberalii în acele vremuri grele.
„Brătianu plecând (la Conferința de Pace de la Paris – n.n) a rămas ca noi, sub președinția interimară a lui Pherekyde, să ducem întreaga răspundere a situației interne. Situația nu era ușoară: trebuia să menținem ordinea, să reinstalăm aparatul administrativ, să aprovizionăm populația, să veghem la înaintarea trupelor în Ardeal, să reorganizăm mijloacele de transport, să menținem legăturile cu noile provincii și să asigurăm aplicarea reformei.

Mirosurile pot fi surprinzător de emoționante. Un miros de parfum simțit în treacăt vă poate aminti de un vechi prieten sau aromele mâncării de pe aragaz ar putea să vă întoarcă în bucătăria bunicilor.
Oamenii de știință de la Universitatea Northwestern, din SUA, au realizat un studiu care arată cum evoluția umană și conexiunile din creier ar putea contribui la explicarea modului în care mirosurile reușesc să provoace amintiri atât de puternice.
Cercetătorii au analizat diferitele rețele care leagă zonele noastre senzoriale primare, văz, auz, atingere și miros, de hipocamp, o structură cerebrală complexă implicată în emoții și formarea memoriei.

Numeroase studii au testat diferite combinații de materiale și autoritățile medicale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din SUA recomandă măștile din pânză pentru protecția publicului general împotriva COVID-19.
Însă unele dintre aceste studii au trecut cu vederea un factor important în viața reală, anume că aceste textile se umezesc din cauza respirației noastre. Acum, o echipă de cercetători a testat materiale de măști în diferite condiții de umiditate care imită aerul pe care îl expirăm.
„Acest nou studiu arată că materialele din bumbac funcționează mai bine în cazul măștilor decât am crezut”, a spus Christopher Zangmeister, om de știință la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din SUA.

Doar un sfert dintre români știu că nivelul radiațiilor este măsurat permanent în România, arată un studiu ANCOM. În plus, mai mult de jumătate dintre cei care au auzit de tehnologia 5G apreciază că o vor folosi în următorii 2-3 ani.

În timp ce 37% dintre respondenții studiului ANCOM se declară pasionați de tehnologie, 14% sunt tehnofobi, iar 49% se poziționează neutru față de aceasta.

Respondenții au identificat telefoanele mobile, antenele de telefonie mobilă și liniile electrice de înaltă tensiune drept principalele surse de radiații electromagnetice (EMF). Aceștia au indicat vitezele tot mai mari de internet, apariția 5G și pandemia de coronavirus drept motivele principale ale preocupării lor față de radiații.

După vaccinarea împotriva COVID-19, cazurile de infectare în rândul personalului medical din România au scăzut cu peste 87,7%, transmite Ministerul Sănătății, care precizează că, în prezent, se înregistrează sub 50 de noi cazuri pe săptămână.
„Cu toții avem cel puțin un prieten sau o rudă nehotărâtă când vine vorba de vaccinare. Dacă vrei să le arăți că vaccinul funcționează, acum ai un nou exemplu puternic, chiar din rândul medicilor. După vaccinarea împotriva COVID-19, cazurile de infectare în rândul personalului medical din România au scăzut cu peste 87,7%”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.
Oficialii MS au postat și un grafic care arată o evoluție descendentă a cazurilor din rândul personalului medical din România.

Patru din zece medicamente cumpărate de români în pandemie au fost pentru afecţiuni ale sistemelor nervos şi digestiv, fiind singurele grupe terapeutice care au crescut în plină pandemie la nivel de cutii vândute, potrivit raportului asupra pieţei medicamentelor realizat de compania Cegedim.

Cele două grupe de medicamente au fost singurele la care s-a înregistrat o creştere uşoară în consum de 3,7% în cazul medica­mentelor pentru sistemul digestiv, până în 7% la cele pentru sistemul nervos în plus faţă de anul anterior.

Românii au cumpărat medicamen­te în valoare de 18 mld. lei în 2020, în uşoară creştere cu 1,3% faţă de anul anterior, arată raportul Cegedim. În total, în România s-au eliberat 625 de milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019.

O comparație a țesutului cerebral de la indivizii care au murit prin sinucidere a fost pentru prima oară asociată cu depresia cronică, fiind vorba despre un declin dramatic al numărului de celule nervoase specifice.
Deși noul studiu nu demonstrează o cauză pentru acest declin și nu descrie cum ar putea un număr ridicat al acestor celule să protejeze sănătatea mintală, cercetarea stabilește o nouă eră pentru investigațiile care ar putea într-o bună zi duce la diagnosticarea timpurie și tratarea depresiei.
Oamenii de știință de la Institutul Universitar Douglas pentru Sănătate Mintală și Universitatea McGill din Canada au analizat țesut cerebral de la 10 bărbați diagnosticați cu depresie care au murit prin sinucidere. Acesta a fost comparat cu alte 10 mostre de țesut cerebral prelevat post-mortem din diferite regiuni ale creierului unor bărbați care au murit subit, însă fără a fi diagnosticați cu o tulburare mintală.

Numărul utilizatorilor care s-au confruntat cu amenințări cibernetice deghizate în platforme populare de învățare online a crescut cu 60% în a doua jumătate a anului 2020, arată un studiu realizat de Kaspersky.
Potrivit unui comunicat al companiei, pe măsură ce pandemia continuă și școlile sunt din nou închise sau urmează un model hibrid de învățare, sectorul educațional continuă să atragă atenția criminalilor cibernetici. Din iulie până în decembrie 2020, 270.171 de utilizatori au întâmpinat diverse amenințări cibernetice deghizate în platforme populare de învățare, o creștere de 60% în comparație cu prima jumătate a anului 2020.
Cea mai populară aplicație online folosită ca momeală pentru atacurile cibernetice a fost, de departe, Zoom, platformă cu peste 300 de milioane de utilizatori zilnici. A doua cea mai populară a fost Moodle, urmată de Google Meet. Numărul utilizatorilor care au întâmpinat amenințări deghizate în platforme populare de învățare online/ video-conferințe a crescut pe toate platformele, cu excepția Google Classroom.