La câteva luni de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon în 1922, bărbatul care a finanțat lucrările de excavare, George Herbert, al cincilea Conte de Carnarvon din Anglia, s-a îmbolnăvit și a murit. Astfel, oamenii nu au avut nevoie de prea multe dovezi pentru a ajunge la concluzia că „blestemul mumiei” l-a răpus pe conte.
„Blestemul de 3.000 de ani al faraonului îmbolnăvește familia Carnarvon” arăta un titlu pe prima pagina a unui ziar din Louisville, Kentucky la data de 21 martie 1923. Titluri similare au apărut în publicații din întreaga lume. Contele a suferit o infecție care ar fi rezultat în urma unui accident de bărbierit, atunci când George Herbert a tăiat o înțepătură de țânțar. Presa a susținut că și soția sa, Almina Herbert, s-a îmbolnăvit, însă aceasta s-a recuperat și a trăit până în 1969, murind la vârsta de 93 de ani.
În ciuda longevității lui Almina, decesul soțului său duce la întrebarea: Există vreo dovadă care să susțină existența unui blestem al mumiei?

Oamenii pot trăi probabil până la cel puțin 130 de ani și poate cu mult peste, deși șansele de a ajunge la o vârstă atât de înaintată sunt extrem de scăzute, potrivit noilor cercetări.
Limita maximă a duratei de viață a omului a fost multă vreme dezbătută, iar studii recente susțin că se poate trăi până la 150 de ani sau argumentează că nu există o vârstă teoretică maximă, notează Science Alert.
Noua cercetare, publicată în revista Royal Society Open Science, analizează noi date despre supercentenari, persoane cu vârsta de 110 ani sau mai mult și despre cele cu vârsta de 105 ani sau peste.
În timp ce riscul de deces crește, în general, pe parcursul vieții, analiza cercetătorilor arată că, de fapt, acest risc atinge un platou și rămâne constant la un procent de 50-50.

Ketamina administrată pe cale orală, cunoscută atât ca anestezic cât și ca drog recreative, s-a dovedit a fi un tratament promițător și rapid pentru formele severe de depresie.
În decurs de câteva ore, o singură doză de ketamină poate reduce intențiile suicidare, iar studiile clinice recente sugerează că aceste efecte funcționează la două treimi dintre pacienți și durează până la câteva săptămâni.
Unii oameni de știință cred că efectele terapeutice ale ketaminei provin din influența drogului asupra glutamatului, un neurotransmițător care este produs la capetele anumitor neuroni din creier. Însă, deși ketamina pare să crească producția de glutamat în unele regiuni ale creierului, atât la șoareci cât și la oameni. Totuși, în alte regiuni ale creierului mamiferelor, ketamina scade producția de glutamat.

Kaspersky anunță peste 1.500 de site-uri frauduloase care vizau potențialii investitori în criptomonede sau utilizatorii interesați de miningul criptomonedelor, de la începutul anului. Infractorii cibernetici au recurs inclusiv la programări false la vaccinare pentru cei care au bitcoin.
De la începutul anului, compania de securitate cibernetică a detectat la nivel global mai mult de 1.500 de site-uri frauduloase care vizau potențialii investitori în criptomonede sau utilizatorii interesați de miningul criptomonedelor.
În această perioadă, compania a zădărnicit, de asemenea, mai mult de 70.000 de încercări ale utilizatorilor de a accesa astfel de site-uri.
Cele mai frecvente scheme utilizate de infractorii cibernetici au inclus:

Deși nivelul anticorpilor scade în medie cu 79% la 6 luni de la rapel, răspunsul imun rămâne puternic, arată un studiu realizat de MedLife.
MedLife anunță concluziile preliminare ale studiului privind răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, pentru etapa II și etapa III, la 3 luni, respectiv 6 luni de la administrarea schemei complete de vaccin, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike.
Concluziile au la bază un eșantion de 769 de persoane pentru etapa II, 3 luni, și 676 de persoane pentru etapa III, 6 luni, cu vârste cuprinse între 20 și 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical și auxiliar al companiei, din toate regiunile țării.

Medicii MedLife anunță că rezultatele sunt reprezentantive pentru segmentul de populație din România, rezidentă în mediul urban, care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech.

România va administra și tinerilor de peste 12 ani vaccinul produs de compania Moderna, a anunțat, marți, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, col. dr. Valeriu Gheorghiță.
„Din data de 2 august în România se va putea vaccina cu vaccinul de la compania Moderna pentru grupa de vârstă 12-17 ani. În aceste zile se optimizează platforma națională de programare, care să permită începând cu 1 august programarea celor care doresc”, spune Valeriu Gheorghiță.
El precizează că procedurile sunt similare cu populația de psete 18 ani, respectiv administrarea a două doze la interval de 28 de zile, iar consimțământul adulților este obligatoriu.

Pe 23 iulie Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat extinderea indicației de administrare a vaccinului de la compania Moderna pentru grupa de vârstă 12-17 ani.

Schimbările climatice provocate de oameni au transformat deja planeta într-una mai ploioasă, cu mai multe zăpezi și fenomene mai potențial periculoase, potrivit unui nou studiu.
Cercetători specializați în geoștințe din cadrul Universității din California, Los Angeles, au folosit algoritmi de învățare automată pentru a arăta că schimbările climatice produse de oameni au contribuit deja, în ultimele decenii, la intensificarea fenomenelor de precipitații extreme, atât ploi, cât și zăpadă.
Lăsată necontrolată, cel mai probabil, activitatea umană va contribui în continuare la evenimente meteorologice viitore, se arată în studiul publicat în revista Nature Communications.

Pe măsură ce planeta se încălzește, pe fondul creșterii temperaturilor, se evaporă mai multă apă din oceane, lacuri și din sol, care ajunge în atmosfera Pământului. Totodată, o atmosferă mai caldă poate să păstreze mai multă umiditate, vaporii de apă la nivel global crescând cu aproximativ 7% pentru o mărire a temperaturii globale de numai un grad Celsius.

 Grupul american Google a fost amendat cu 500 de milioane de euro de autorităţile din Franţa, în contextul în care nu a reuşit să se conformeze unui ordin potrivit căruia va negocia acorduri echitabile cu trusturile de presă pentru a se folosi de conţinutul acestora.
Autoritatea pentru Concurență din Franţa a anunțat că Google a încălcat o hotărâre din aprilie 2020, care îi cerea companiei să negocieze „cu bună credinţă” acorduri de licenţiere şi remunerare cu trusturile media şi agenţiile de presă pentru orice utilizare a conţinutului protejat de drepturile de autor.
În ianuarie, Google a convenit asupra unui acord major de copyright digital cu editorii de conţinut din Franţa. Ca parte a înţelegerii, compania a anunțat că va negocia licenţe individuale cu membrii alianţei de presă din Franţa care acoperă respectarea drepturilor de autor şi accesul la noul serviciu de ştiri din cadrul Google, News Showcase.

Facebook, Google, TikTok, Twitter promit un spaţiu online mai sigur pentru femei. Companiile de social media vor construi sisteme de raportare îmbunătăţite.
Companiile de social media îşi doresc să împiedice abuzul online.
Facebook, Google, TikTok şi Twitter promit să găsească soluţii pentru femeile care sunt agresate pe aceste platforme.
Companiile au anuţat în cadrul Generation Equality Forum, din Paris, că vor construi sisteme de raportare îmbunătăţite, pentru un control sporit asupra agresorilor.

 Oraşele Umea din Suedia şi Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, potrivit unui clasament al agenţiei de mediu a Uniunii Europene (EEA). În România, cel mai sănătos aer de respirat s-ar afla pe Valea Prahovei.
Particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii, au fost la valori scăzute și în Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi în oraşul Bergen din Norvegia.
Lista publicată de EEA s-a bazat pe o evaluare a peste 320 de oraşe din Europa. În 127 dintre acestea s-a stabilit că există o calitate bună a aerului, 123 au înregistrat o poluare moderată, iar alte 73 de orașe au avut o calitate slabă sau foarte slabă.