Unde se pot infecta oamenii cel mai ușor cu noul coronavirus: în avion, tren sau autobuz? Avantaje și dezavantaje. Răspunsul unui cercetător la Institutul „Mauro Picone” pentru Aplicații de Calcul al Consiliului Național de Cercetare (CNR).
Giovanni Sebastiani, prim-cercetător la Institutul „Mauro Picone” pentru Aplicații de Calcul al Consiliului Național de Cercetare (CNR), a vorbit despre avantajele și dezavantajele celor trei mijloace de transport, scrie „La Stampa”.

Avion

Este considerat de mulți cel mai sigur mijloc de transport. Sebastiani explică de ce: „Comparativ cu trenul și autobuzul, are un avantaj important: reduce timpii în care se schimbă aerul la jumătate față de celelalte două mijloace”.

Cruciadele au fost expediții militare care au început la sfârșitul secolului XI și care au fost organizate de creștinii din Europa de Vest ca reacție la expansiunea și războaiele musulmane.
Obiectivele cruciadelor a fost să țină în frâu răspândirea islamului, reluarea controlului asupra Țării Sfinte în estul Mediteranei, cucerirea regiunilor păgâne și recucerirea fostelor teritorii creștine. Cruciadele au fost considerate de mulți ca un mijloc de mântuire și ispășire a păcatelor.
Au avut loc cel puțin opt cruciade. Cruciada I a durat între 1096 și 1099. Cruciada a II-a a început în 1147 și s-a sfârșit în 1149. A treia Cruciadă a început în 1189 și s-a sfârșit în 1192. Cruciada a IV-a a început în 1202 și s-a încheiat în 1204. A cincea Cruciadă a durat între 1217 și 1221. Cruciada a VI-a a avut loc între 1228 și 1229. Cruciada a VII-a a început în 1248 și s-a încheiat în 1254, iar Cruciada a VIII-a a avut loc în 1270.

 Peste o treime din oameni sunt afectați de anxietate și depresie în timpul pandemiei. 44% iau în calcul consultațiile virtuale. Cei mai afectați de anxietate sau depresie au fost generațiile Z și Millennials.
36% dintre respondenții la un sondaj realizat de PwC la nivel global arată că au avut simptome de anxietate sau depresie. Cei mai afectați de anxietate sau depresie au fost generațiile Z (42%) și Millennials (43%), iar 44% dintre respondenți iau în calcul consultațiile virtuale pentru rezolvarea acestor probleme.
„În condițiile restricțiilor impuse de pandemie, vedem că telemedicina a devenit în ultimul an nu numai o soluție pentru limitarea răspândirii virusului, ci și pentru consultațiile și ședințele online de psihoterapie. Sondajul nostru arată per total un interes extrem de ridicat pentru îngrijirea la distanță fie prin intermediul smartphone-urilor, fie prin programări video, 91% dintre cei care au apelat la telemedicină în pandemie arătând că vor continua să o utilizeze.

Anne Boleyn a fost a doua soție a regelui Henric al VIII-lea și mama Elisabetei I. Dorința regelui Henric de a divorța de prima sa soție și a se căsători cu Anne a dus la Reforma engleză. Anne Boleyn a fost prima regină a Angliei executată în mod public.
Există unele neînțelegeri privind anul în care Anne s-a născut, cel mai probabil fiind între 1501 și 1507. Tatăl lui Anne era diplomatul și curteanul Sir Thomas Boleyn, iar mama sa, Elisabeta, a fost fiica Ducelui de Norfolk.
Anne Boleyn și-a petrecut o parte din copilărie și anii de adolescență în Europa, acolo unde a fost doamnă de onoare pentru arhiducesa Margareta din Țările de Jos. În 1514, tatăl lui Anne a aranjat ca fiica sa să devină doamnă de onoare la curtea reginei Maria, sora mai mică a regelui Henric al VIII-lea. Mai apoi, Anne a slujit-o pe regina Claude a Franței timp de aproape șapte ani.

Rusia a adus pe piaţă primul vaccin de imunizare contra COVID-19, care, deşi a trecut prea rapid prin testele clinice pentru a da încredere comunităţii ştiinţifice internaţionale, este importat, folosit şi produs de tot mai multe state, scrie ZF.
În Europa, vaccinul rusesc a provocat crize politice şi a accentuat dezbinările dintre statele membre ale UE sau din interiorul ţărilor. Însă Rusia produce acest ser în cantităţi atât de mici în comparaţie cu nevoile interne, încât îl importă din alte părţi. Şi chiar şi aşa, este cu mult în urma altora la ritmul de vaccinare.
Serbia va fi prima ţară europeană care va produce vaccinul rusesc Sputnik V. Acest lucru se va întâmpla în mai, după cum au anunţat atât guvernul de la Belgrad, cât şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Iar Italia are toate şansele să devină primul stat membru al Uniunii Europene care produce serul rusesc. Apoi, primarul unei luxoase staţiuni litorale din Portugalia a „garantat“ că vaccinul rusesc poate fi produs acolo, dar cu ajutor din partea Moscovei.

 
Trei din zece români au început să îşi închidă telefonul şi Facebook-ul după-amiaza şi în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate, este rezultatul unui studiu naţional complex care măsoară tendinţele în stilul de viaţă al românilor.
Studiul realizat de Hunters, noua divizie de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research, cuprinde date colectate timp de un an şi arată cum oamenii şi-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale şi profesionale. Studiul măsoară tendinţele în stilul de viaţă al românilor în 2018.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii îşi doresc să câştige mai mult timp personal în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.  

Cercetătorii Bitdefender au constatat că numărul atacurilor cu amenințări informatice de tip ransowmare, care blochează accesul la datele oamenilor și apoi solicită recompensă, a urcat de aproape șase ori de la începutul pandemiei, anunță furnizorul de servicii de securitate IT Bitdefender.
Ransomware rămâne una dintre cele mai prolifice amenințări informatice ale momentului, iar atacatorii au exploatat timpul tot mai mare dedicat folosirii dispozitivelor, atât pe fondul muncii de acasă, cât și al lipsei de alternative privind petrecerea timpului liber altfel decât online. La nivel global, numărul atacurilor ransomware a urcat cu 485%.
Victimelor infectate cu ransomware li se solicită sume cuprinse între sute de dolari în cazul persoanelor fizice și de sute de mii sau chiar milioane de dolari în cazul companiilor.

 Terminarea Primului Război Mondial și retragerea trupelor Puterilor Centrale din România au permis Guvernului și Regelui să revină de la Iași la Bucureşti, după doi de coșmar pentru țară. La 14 decembrie 1918, Partidul Național Liberal, condus de Ionel Brătianu, preia din nou guvernarea țării într-un moment dificil. În scurtă vreme, urmau să se deschidă lucrările Conferinței de Pace de la Paris, iar în București și alte orașe existau tulburări sociale. Ministru al Agriculturii şi Domeniilor în guvernul ce a fost instalat la mijlocul lunii decembrie 1918, Ion Gheorghe Duca, a lăsat o mărturie importantă despre cum s-au organizat și cu ce probleme s-au confruntat liberalii în acele vremuri grele.
„Brătianu plecând (la Conferința de Pace de la Paris – n.n) a rămas ca noi, sub președinția interimară a lui Pherekyde, să ducem întreaga răspundere a situației interne. Situația nu era ușoară: trebuia să menținem ordinea, să reinstalăm aparatul administrativ, să aprovizionăm populația, să veghem la înaintarea trupelor în Ardeal, să reorganizăm mijloacele de transport, să menținem legăturile cu noile provincii și să asigurăm aplicarea reformei.

Mirosurile pot fi surprinzător de emoționante. Un miros de parfum simțit în treacăt vă poate aminti de un vechi prieten sau aromele mâncării de pe aragaz ar putea să vă întoarcă în bucătăria bunicilor.
Oamenii de știință de la Universitatea Northwestern, din SUA, au realizat un studiu care arată cum evoluția umană și conexiunile din creier ar putea contribui la explicarea modului în care mirosurile reușesc să provoace amintiri atât de puternice.
Cercetătorii au analizat diferitele rețele care leagă zonele noastre senzoriale primare, văz, auz, atingere și miros, de hipocamp, o structură cerebrală complexă implicată în emoții și formarea memoriei.

Numeroase studii au testat diferite combinații de materiale și autoritățile medicale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din SUA recomandă măștile din pânză pentru protecția publicului general împotriva COVID-19.
Însă unele dintre aceste studii au trecut cu vederea un factor important în viața reală, anume că aceste textile se umezesc din cauza respirației noastre. Acum, o echipă de cercetători a testat materiale de măști în diferite condiții de umiditate care imită aerul pe care îl expirăm.
„Acest nou studiu arată că materialele din bumbac funcționează mai bine în cazul măștilor decât am crezut”, a spus Christopher Zangmeister, om de știință la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din SUA.