Cele mai raspandite legende si obiceiuri de Paste
Unele obiceiuri de Paste sunt mostenite, altele sunt noi, unele sunt contestate, altele sunt considerate traditionale. Inainte de toate, Pastele este o sarbatoare a bucuriei si a sperantei, o dovada ca binele invinge intotdeauna. Legendele si obiceiurile de Paste sunt expresia nevoii oamenilor de a crede in bine, de a se baza pe cea ce este dincolo de puterea noastra de intelegere.
Cele mai multe din legendele si obiceiurile de Paste au conotatii precrestine. Desi Pastele este considerat cea mai mare sarbatoare din calendarul crestin, multe din traditii, chiar si precrestine sau pagane s-au pastrat.
Dar, Pastele, ziua cand Iisus Hristos a inviat din morti, este cea mai sacra dintre toate zilele sfinte din an. Daca in trecut Pastele era o sarbatoare plina de solemnitate, azi Pastele impleteste traditia cu obiceiurile omului modern.
Ouale colorate si iepurasii de ciocolata nu sunt singurele obiceiuri de Paste. Dupa cum nici friptura de miel si cozonacii, nu sunt singurele bunatati ale acestor zile.
In Finlanda, Suedia si Danemarca se fac focuri in aer liber. Credinta lor spune ca focurile alunga vrajitoarele si incalzesc sufletele mortilor, care afla ca oamenii au ajuns din nou in Vinerea Mare si in Duminica Pastelui. In Finlanda se tine pe masa de Paste secara incoltita ca un simbol al vietii si renasterii. In Sambata Mare, in Suedia si Danemarca se mananca peste si oua, iar toata famila se aduna impreuna.
In Polonia este aproape o lege nescrisa ca in fiecare familie sa se pregateasca un cos cu bucati din cele ce s-au pregatit pentru masa de Paste, care se vor darui cuiva sarman, sau unei rude. Din cos nu poate sa lipseasca sunca de porc, din porcul de la Craciun, friptura de miel sau pui, vinul rosu, ouale si cozonacul. Cosul este daruit abia dupa ce este dus la biserica in prima zi de Paste.
In traditie este si spalatul pe fata cu apa rece, in Duminica Paselui, dintr-un vas in care s-a pus un ou rosu si un ban de argint. Obiceiul se regaseste si in practicile din Romania.
In Franta, Olanda si Belgia, clopotele bisericilor care suna in fiecare zi din an, raman mute in Saptamana Mare, pentru a bate din nou, minute in sir in noaptea de Inviere si in zilele de Paste ca semn ca Iisus a inviat. Copiii fac in camerele lor sau pe pervazul ferestrelor cuiburi, in care, in prima dimineata de Paste gaseau banuti de argint, in trecut, iar azi, ciocolata si dulciuri.
Pastele a devenit un moment de odihna si adunare pentru familii, iar bucuria momentelor petrecute alaturi de cei dragi nu sunt cu nimic dincolo de spriritul Pascal. Darurile facute copiilor au intrat si ele in traditia obiceiurilor de Paste.
Scepticii spun ca prin aceasta Pastele a devenit o sarbatoare acaparata de comert. Poate ca in fapt darurile de Paste sunt o buna ocazie pentru a implini micile dorinte ale copiilor si o buna cale de a-i invata ca marile momente din familie trebuie rasplatite cu recunostiinta lor pentru ceea ce primesc si pentru ceea ce au.
Copiii simt marea sarbatoare a Pastelui prin alte cai decat o fac adultii, asa ca jocurile cu oua de Paste, incondeiatul lor si pregatirile de Pastele sunt modul cel mai lejer in care pot intelege rolul si rostul divinitatii.
Dincolo de legende de obiceiuri de Paste, exista o cutuma care trebuie respectata. Mersul la biserica, reuniunile de familie, masa de pe care nu trebuie sa lipseasca ouale colorate si dulciurile cu fructe si branza, dar nici mancarurile de primavara cu legume si carne (de miel, de vitel, de pui si chiar de peste), fac parte din ritualurile nescrise ale zilei de Paste.
In traditia crestina, Pastele este o sarbatoare sobra, solemna. Pastele nu inseamna abundenta Craciunului, dar aduce speranta si bucuria revenirii la viata. Retinerea si generozitatea sunt caracteristicile Pastelui, iar un gest frumos si un act de generozitate sincera poate aduce mai multa multumire sufleteasca decat o masa imblesugata.
https://ro.stiri.yahoo.com/cele-mai-raspandite-legende-si-obiceiuri-paste-120004760.html