Instanța dă acces liber la contractele autorităților de la Roșia Montană
Relaţia dintre autorităţile statului şi compania minieră ce îşi propune la Roşia Montană exploatarea cu cianuri a celui mai mare zăcămant auro-argentifer din Europa a fost mereu marcată de lipsă totală de transparenţă. Refuzul acestor instituţii, locale sau centrale, de a furniza informaţia publică conform legii ridică numeroase suspiciuni referitor la imparţialitatea cu care autorităţile tratează procesul de avizare a operaţiunilor companiei miniere. Acest refuz al autorităţilor poate fi justificat de gravele nereguli şi posibile acte de corupţie de care ar putea fi acuzaţi diverşi funcţionari şi oameni politici.
Numeroase suspiciuni planează asupra activităţii autorităţilor locale şi a raporturilor acestora cu compania minieră. Pentru a verifica veridicitatea acestor presupuneri, Mining Watch România, prin Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) a cerut copii după toate contractele de parteneriat public-privat, cu anexele aferente, în care sunt constituite ca părţi Primăria Roşia Montană şi/sau Consiliul Local Roşia Montană, pe de o parte şi compania minieră, pe de altă parte. Răspunsul negativ venit de la primărie la această cerere a citat prevederi din legea 544/2001, prevalându-se de situaţiile de excepţie în care această lege îngrădeşte accesul liber al cetăţenilor. Conform răspunsului instituţiei, informaţiile solicitate conţin informaţii cu caracter personal, iar publicitatea lor poate aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială sau principiului concurenţei loiale.
În urma acţiunii deschise la Tribunalul Cluj în aprilie 2013, prin sentinţa numărul 14732 din 28 octombrie 2013 instanţa obligă Primăria şi Consiliul Local Roşia Montană să furnizeze informaţiile de interes public solicitate de CIDRM. Instanţa a reţinut că doar secretele tehnice sau comerciale şi aspectele confidenţiale ale ofertelor/scrisorilor de intenţie pot fi incluse în categoria informaţiilor confidenţiale şi excluse de la accesul public. Dar acesta nu a fost cazul pentru că în urma cererii formulate de CIDRM, primăria nu a pus la dispoziţie nici un document. Primăria ar fi avut posibilitatea de a acorda accesul doar la anumite documente din procedura de atribuire, dar contractul încheiat, în integralitate, trebuie să fie public.
Amintim aceea ca un contract de colaborare între Comuna Roşia Montană şi compania minieră încheiat în anul 2005 pentru dezvoltarea amplasamentului de strămutare Noua Roşia Montană a fost anulat de Tribunalul Alba în anul 2007 la cererea Asociaţiei Alburnus Maior. Instanţa reţinea atunci grave nereguli în procedura de atribuire a contractului şi faptul că obligaţiile pe care Comuna şi le asuma îî depăşeau atribuţiile prevăzute de lege. De la acea dată însă, numeroase alte colaborări între autorităţile comunei şi compania minieră au stârnit suspiciuni de încălcare a legii şi chiar de corupţie la nivel local. Cu titlu de exemplu, tot serviciul de pază al primăriei la nivelul comunei este externalizat către compania mineră şi tot aceasta a realizat recent lucrări de intervenţii asupra unor clădiri istorice din localitate aflate în domeniul public.
“Autorităţile încearcă fără succes, se pare, să ascundă orice relaţii au avut cu compania minieră. Este fără îndoială că aceste relaţii ascund grave ilegalităţi pe care cei vizaţi de eventuale anchete penale încearcă să le ascundă. În acest context, opacitatea instituţiilor ce intră în contact cu procese de avizare a anumitor părţi din proiectul minier nu face decât să alimenteze şi să justifice neîncrederea în onestitatea oficialilor români. Declaraţiile prin care liderii politici cer desecretizarea licenţei de exploatare pot fi categorisite ca demagogie, ţinând cont că instituţiile refuză accesul la informaţii evident publice, cum ar fi parteneriatele public-private”, a declarat Tudor Brădăţan, membru fondator al CIDRM.
„La toate cererile de acces la informaţii formulate de noi în ultimul an pe tema Roşia Montană autorităţile ne-au răspuns că informaţiile sunt clasificate. Astfel au răspuns de exemplu Ministerul Culturii atunci cand am cerut acces la dosarele de includere a unor obiective pe lista tentativă UNESCO sau Dan Şova, fiul fostei avocate RMGC, atunci când am cerut acces la documentele care prevăd atribuţiile sale în cazul Roşia Montană. Ne judecăm la momentul de faţă cu toate aceste instituţii,” a declarat Ştefania Simion, coordonatorul juridic al Mining Watch România.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm, să ne contactați la Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.