UK Bookmakers

„Cuminţenia pamântului” şi cuminţenia poporului

Scris de Horia Picu. Posted in Edi(c)torial

Lumea, sau cel puţin o parte a ei e deranjată că nu s-au adunat banii necesari pentru ca Statul român să intre definitiv în posesia sculpturii lui Brâncuşi. Situaţia trebuie analizată puţin mai îndeaproape.
Eugen Istodor scria acum câtva zile că „patriotismul este cam de doi lei, mai precis 831.174 euro.” Altfel spus, cam asta a fost donaţia făcută de românii care se arată prea puţin interesaţi de opera marelui sculptor. Prea puţin interesaţi şi totodată prea puţini pentru a fi trecuţi, cu mic, cu mare, la categoria „patrioţi înflăcăraţi”...

Pe site-ul de reaprindere a conştiinţei adormite a naţiunii, scrie:
„Achiziţia operei „Cuminţenia pământului” prin subcripţie publică este unul dintre cele mai importante proiecte naţionale care poate întări solidaritatea dintre stat și societate. Efortul comun este necesar în condiţiile în care fondurile destinate unor astfel de situaţii, în care se încearcă recuperarea operelor reprezentative pentru cultura română, sunt insuficiente. Însă donaţiile cetăţenilor și ale persoanelor juridice făcute direct în conturile deschise pe numele Ministerului Culturii beneficiază de facilităţi fiscale și orice ajutor este binevenit.”


E de observat că site-ul care ne îndeamnă să dăm bani pentru sculptura, adică www.brancusiealmeu.ro , scrie SUBCRIPŢIE!!! Morala este că donând bani, ar fi putut creşte solidaritatea între stat şi societate. Statul, dacă vrea solidaritate cu cetăţenii lui, ar trebui să dea nişte semne că e în stare să stopeze (treaba lui prin ce mijloace!) „tunderea” pădurilor, „depozitarea” gunoaielor pe oriunde, să cureţe spitalele şi să dea salarii angajaţilor din sănătate care să le abată gândul de plecare în lumea largă, şi lista cerinţelor ar putea continua. Tot statul, reprezentat oficial prin Guvern, care are şi un Minister al Culturii, ar putea să dea o pildă nemaipomenită populaţiei lipsită de simt civic şi să restaureze clădirile istorice  şi să recondiționeze construcţiile din patrimoniul UNESCO. Nimic din toate acestea nu se-ntâmplă...

Tot Eugen Istodor e de părere că
„Scăpăriciul, campania de promovare a subscripţiei, a fost de-o cuminţenie fără sfârşit. Nu a avut emoţie, nu a găsit drumul către diversitatea grupurilor sociale. Fata ghemuită pe vine nu a fost virală, n-a prins.”

Cu alte cuvinte, greşeala a fost că nu s-au făcut mai multe campanii de solidarizare a cetăţenilor din diferite categorii sociale, cu  meserii onorabile sau mai puţin, patrioţi români cu domiciliul în România şi patroţi români cu domicilul pe alte meleaguri, mânaţi pe-acolo doar pentru rezolvarea situaţiei existenţei familiilor rămase acasă, dar nemaiavând timp să se  gândească la înnobilarea simţului estetic prin opera lui Brâncuşi.

Aş fi vrut să văd nişte exemple concrete de sensibilizare a căpşunarilor, a bişnitarilor, a profesorilor, a fotbaliştilor, etc, etc. Cum ar fi trebuit să arate textul de atragerea atenţiei către aceste categorii sociale, nu ni se spune...

E uşor să spui că nu-i bine. Ceva mai greu e să arăţi cum ar trebui făcut...

Bucureştenii au protestat în fata ambasadei Rusiei pentru modesta contribuţie de 100$ făcută de misiunea diplomatică a acestei ţări pentru strângerea banilor necesari achiziţiei sculpturii.

„Cuminţenia pământului” şi cuminţenia poporului... Bine că un gest simbolic al unor oameni care n-au absolut nimic de-a face cu invazia sovietică „eliberatoare” din 1945 e tratat cu exemplară mobilizare via facebook!...Nu ştiu să se fi supărat poporul pe bogaţii ţării, parlamentari, oameni de afaceri, pe cei bine plătiţi care lucrează în băncile României (era să scriu băncile româneşti, dar nu e cazul...). În Bucureşti sunt peste 100 de misiuni diplomatice. Câte au dat un ban pentru strângerea sumei necesare? Şi până la urmă, de ce să dea alţii bani? Când ruşii au dat, n-a fost bine...Americanii, germanii, francezii?

Autorităţile noastre dezamăgite (şi dezamăgitoare!) ar trebui să ştie că dacă omul nu participă cu entuziasm la un „ hei-rup” naţional, are el motivele lui, pe care nu le strigă în gura mare. S-a gândit cineva că unora (sau multora...) nu le place ACEASTĂ OPERĂ a lui Brâncuşi? Şi-a pus cineva problema că dacă s-ar fi descoperit o sculptură cam de aceeaşi formă, dar cu vechime de 250.000 de ani în pământul patriei, altfel ar fi mers circuitul banilor, din buzunarele cetăţenilor în buzunarul Statului?

Dacă n-ar fi un Stat care nu stă de multe ori degeaba, operele unice din Târgu Jiu ale marelui sculptor român n-ar fi fost subiectul unor discuţii îndârjite pe seama restaurării lor!

Când autoritătile nu primesc din partea cetăţenilor răspunsul mult-dorit, ar trebui să ştie că un răspuns există întotdeauna, acela al tăcerii, al nonacţiunii.

Cuminţenia poporului e altceva decât „Cuminţenia pământului”! E vie, acţionează şi sancţionează, chiar şi când întoarce capul de la o invitaţie de interes naţional...

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2017