UK Bookmakers

Programul Teatrului Municipal Baia Mare în perioada 1 – 5 februarie

Scris de Marchis Corina. Posted in Cultura


Prima săptămână din luna februarie debutează la teatrul băimărean cu patru spectacole, adresate tuturor categoriilor de vârstă.
Miercuri 1 februarie, de la ora 19.00, la Sala Studio, se joacă spectacolul ”Ursul” de A. P. Cehov, regia Doru Fârte. Această farsă într-un act spune povestea unei văduve, Elena Nicolaevna Popova, care și-a iubit foarte mult soțul, dar care trăiește retrasă și adânc atașată de amintirea acestuia. Servitorul ei credincios, Luka, încearcă în fel și chip să o readucă la „viață” ,dar, aparent, fără nicio speranță.  Asta, până apare tânărul moșier Smirnov, iar întreg Universul se schimbă.

Minunata istorie a numelor de familie

Scris de AMFMS. Posted in Cultura


Un nume de familie este o parte a numelui compus unei persoane care indica apartenenta sa la o familie. Folosit alaturi de prenume, care este conferit pentru a distinge individual un membru al familiei de ceilalti, utilizarea numelui de familie este o practica foarte raspîndita în toate culturile umane, dar fiecare are regulile sale de aplicare si folosire.
Numele de familie au început sa fie folosite în Europa în momentul în care familiile nobile venetiene si-au transmis un al doilea nume din tata în fiu, în secolul al XI-lea. Populatia în crestere, migratiile masive ale oamenilor de diferite natii si triburi, precum si comunicarea greoaie au determinat insuficienta numelor de botez.

De ce Biblia este o carte nepereche?

Scris de George PETROVAI. Posted in Cultura


Mai înainte de evidențierea argumentelor care conferă Bibliei unicitate desăvârșită, cuvine-se să arăt de unde și-a luat numele, adică să examinez originea și semnificația termenului Biblie. Părerea bibliștilor cu autoritate este că acest termen provine din grecescul biblía, care are înțelesul de „cărți mici”. La rândul lui, biblía derivă din biblos, cuvânt ce desemnează partea interioară a papirusului, planta din care în antichitate se fabrica „hârtie” de scris. De altminteri, fapt ilustrat în Iosua 13/5, grecii numeau Biblos portul fenician Ghebal prin care era importat/tranzitat papirusul din Egipt. Întrucât diversele mesaje scrise pe acest material erau cunoscute ca biblía, iată motivul pentru care, cu timpul, termenul a ajuns să exprime toate tipurile de scrieri (suluri, cărți, scripturi, documente), ba chiar o colecție de cărți mici dintr-o bibliotecă.

Filmul cu spioni al Micii Uniri: masonerie, trădări, lovituri de stat şi eroi

Scris de Matei Udrea. Posted in Cultura


Interese străine, bandiţi, puciuri, complotişti, spioni şi oportunism. Evenimentele care au însoţit Unirea Moldovei cu Ţara Românească la 5-24 ianuarie 1859 sunt cel mai bun scenariu de film poliţist care s-ar putea scrie vreodată.

Din diverse motive, „Unirea Mică“ de la 5-24 ianuarie 1859 n-a fost reflectată, cel puţin în ultimele şapte decenii, conform adevărului istoric. Realitatea acestui eveniment de o importanţă decisivă în istoria ţării noastre cuprinde fapte eroice şi gesturi măreţe, dar şi adevăruri prozaice, dedesubturi neplăcute, acte puţin glorioase, jocuri duble, interese personale, conspiraţii şi sabotaje venite – se putea altfel? – şi din interior. „Partida unioniştilor“ n-a cuprins idealişti naivi, ci oameni pragmatici, care pentru a săvârşi acest act epocal au recurs la toate metodele, inclusiv lucruri ilegale, pentru a contrabalansa imensul pericol reprezentat de forţele ostile de pe plan intern aliate cu cele trei imperii din vecinătate: Rusia, Turcia şi Austria.

The Deep Sound of Maramures, concert live din "inima" Maramureșului

Scris de Gabriela Cozma. Posted in Cultura


Prezentat în premieră la Haga, apreciat la Paris și, la finalul anului trecut, într-o transmisie duplex între Baia Mare și Sociology State University din New York, proiectul The Deep Sound of Maramures revine în Maramureș. Inițiatorul acestui proiect, Peter Gate, alături de instrumentistul Ștefan Andreica și dansatorii Ansamblului Maramureșul pregătește un concert live transmis dintr-un loc atipic - din incinta CFF Vișeu de Sus, unde poate fi găsită Mocănița, una dintre ultimele locomotive cu abur din lume care circulă pe o cale ferată forestieră. Evenimentul este o provocare pentru lumea muzicală, adăugând legende și o reinterpretare inedită celui mai pur stil electro contemporan.

Pogromul de la Jilava – adevărul despre ianuarie 1941. Redeschideţi ancheta după 76 de ani!

Scris de Florin DOBRESCU. Posted in Cultura


Notă:
Acest studiu îl închin memoriei sutelor de morţi nevinovaţi, români şi evrei, sacrificaţi fără sens în diversiunea zilelor de 20-24 ianuarie 1941…

 

O rană ce trebuie redeschisă

Şi în acest ianuarie se va vorbi despre „pogromul legionar” din 1941. Se vor rosti discursuri. Se vor vărsa lacrimi. Se vor plănui memoriale. Se vor reitera acuzaţii. Se va blestema.

Dar de 75 de ani, în afara tabu-urilor în care istoricii au încremenit, nimeni nu are voinţa de a redeschide această dureroasă pagină a istoriei recente româneşti. O pagină dureroasă deopotrivă pentru familiile evreilor şi românilor morţi în acele zile. Dureroasă pentru amintirea evreilor ucişi în pădurea Jilava, cât şi pentru cei care de şapte decenii sunt incriminaţi global,

Programul Teatrului Municipal Baia Mare în perioada 23 - 29 ianuarie

Scris de Marchis Corina. Posted in Cultura


Ultima săptămână a lunii ianuarie aduce la Teatrul Municipal patru spectacole apreciate de public.
Miercuri 25 ianuarie, de la ora  19.00, așteptăm publicul iubitor de teatru la spectacolul   ”Mână Moartă” de Patrick Marber, montat în premieră națională la Teatrul Municipal Baia Mare. Veți descoperi lumea primejdioasă și nesigură a jocurilor de noroc,  în care șase bărbați aleg să își trăiască viața, fiind orbiți de iluzia puterii.
Joi 26 ianuarie și duminică 29 ianuarie, de la ora 19.00, revine pe scena Sălii Mari a teatrului, comedia ”Puricele în ureche”, de Georges Feydeau.

Orații de nuntă din Oncești

Scris de Corina Isabella Csiszár. Posted in Cultura


Strigătură la găină


Zî-mi ceteraş, mai cu drag,
Să mă  pot culca pă prag.
Că prăguţu-i cu  t'inguţă,
Nu pot urca că-s mn'icuţă.
Eu pă prag când m-am suit,
Tăt nănaşu' mi-o ot'it.
Că să-i duc lui găina,
Că  plată bună mi-a da.
Că nănaşu' n-are prunci
Şî mi-a da bani
De doi giunci.
Că nănaşu' prunci  nu are,
Nu-i  pasă de tri parale.
Hai, nănaşu' în grăd'ină,
Să-i  punem  preţ la găină!
Că aici nu putem fa',
Că  ne vede nănaşa.
Şi nănaşa-i frumuşă,
Da-i  mai  dulce gura mé.
Că-s cocoană tinerea.
Bine-mi pare mie amu',
C-am celuit nănaşu'.
Că găina mi-o plătit,
Şi nu-i bună de nimnic.

Obiceiuri la început de an în Țara Lăpușului

Scris de Corina Isabella Csiszár. Posted in Cultura


Obiceiul de a sărbători începutul  anului este întâlnită  pretutindeni, la toate popoarele cu  intenţia de a asigura belşugul material şi prosperitatea colectivităţii umane. La Dămăcuşeni  de Revelion se făcea Batyus bál (balul straiţelor). Mergea lumea de acasă  cu batyu (traistă) în spate, cu  mâncare şi băutură. Pe vremuri se făcea la o casă, apoi s-o făcut la căminul cultural. Fiecare îşi ducea mâncăriuca de acasă şi acolo făceau Revelionul împreună. Muzicanţii erau aduşi în 15 decembrie şi stăteau vreo două săptămâni, până după Revelion. Erau patru-cinci muzicanţi. Banii pe care-i strângeau de la colindat, erau pentru muzicanţi. Dacă nu ajungeau banii, trebuia să pună fiecare din buzunar. De obicei le ajungea, că lumea ştia şi le dădea bani, ca să poată să-şi acopere toate cheltuielile.

„SPRE EMINESCU. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului” de Radu Mihai Crişan

Scris de Horia Picu. Posted in Cultura


A fost 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului naţional şi Ziua Culturii Române. Despre Eminescu s-a scris şi se va scrie mereu. Nu doar poeziile sau proza eminesciană sunt unice în cultura română, ci întreaga sa gândire, din care nu putea lipsi polticul...

Prin efortul considerabil făcut de Radu Mihai Crişan (care, evident, nu-i singurul!), îl putem cunoaşte pe genialul scriitor român şi ca publicist, ca om care a judecat aspru şi cu mare exactitate lumea în care a trăit. Multe din constatările Poetului sunt valabile şi azi, la 165 de la naştere. E meritul lui Eminescu, sau e un blestem asupra societăţii româneşti care nu vrea sau nu poate să se adapteze lumii moderne?

The Best betting exchange http://f.artbetting.netby ArtBetting.Net
All CMS Templates - Click Here
Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2017