Aflăm din scrierile publicate în antologie păreri despre teatrul ca spectacol, texte referitoare la „spectacolul vieții”-opinii despre teatrul ca operă literară a scriitorilor, despre teatrul ca spectacol cu actori pe scenă, dar și despre teatru ca spectacol cu actori pe scenă-fără spectatori, aceștia urmărind spectacolul de acasă-transmiterea fiind online.
 Promotorul și realizatorul acestei antologii este editorialistul prolific, directorul editurii eCreator-scriitorul poet Ioan Romeo Rossianu; cartea apare în anul 2020 ca un corolar al atragerii spre comunicare prin scris a creatorilor din Maramureș și nu numai-de la cei mai în vârstă până la cei mai tineri care, așa cum afirma Ioan Romeo Rossianu că :„numai în ochii lor abia limpeziți spre maturitate-putem vedea viitorul și să investim toate cunoștințele, emoțiile și aprecierea noastră în ei, măcar pentru faptul că și alții, cândva, pe noi, ne-au învestit cu toate acestea.”

(Raul Alexandru Mitruţi – „Scările imaginaţiei”, Ed. eCreator, 2020)

             Greu de crezut că se mai petrec şi lucruri minunate, nu neapărat la modul închipuit, ci mai degrabă în sensul declinării fericite a accepţiunii de firesc. În vremuri de tâmpire progresivă, când analfabetismul funcţional ajunge legalizat din umbră, mai sunt însă pajişti însorite unde umbra nu ajunge. Încă mai avem dreptul la emoţie, şi şansa ca aceasta să se producă. Curios, surprinzător sau aproape interzis, nativul şi educaţia încă îşi mai pot determina rostul lor în acceptul valoric.
             Raul Alexandru Mitruţi este un tânăr deja visător, nu doar din pricina vârstei sale, ci şi din perspectiva visurilor pe care le poate ajunge. Conştient de sine, cu toată peisagistica visurilor la îndemână,  el îşi rezervă de pe acum locul la ospăţul vocilor care merită ascultate. „Scările imaginaţiei” i-au fost prilejuite de mama sa, ea însăşi un exemplu de visare, de când o întâlneşti până când nu mai ajungi să te saturi.

             Intrăm aici în sfera energiilor pozitive, care trebuie să supravieţuiască fie şi numai pentru a ţine piept valurilor de nenorociri care se străduie să înghită lumea. Printr-o gândire vioaie şi un limbaj limpede, dar extrem de selectiv, serios în esenţa viziunilor sale, cel care îşi lasă amprenta proaspătă în imaculare, reuşeşte să incumbe sâmburele său de univers palpabil.
             Pornind de la mediul obşnuit, nuanţat în anumite circumstanţe, trecând prin fluxul evolutiv al transformărilor fireşti şi culminând cu un ştiinţifico-fantastic ingenios. La confluenţa aceasta, într-un registru în formare, determinat de experienţe devreme, sunt posibile alcătuiri cât de diverse.    
            Atrag atenţia construcţii extatice, unele demne de a fi continuate pentru suportă arhitecturi suplimentare. Ceea ce surprinde, este luarea în serios a jocului, convingerea că aceste altfel de respirări aflate într-o prelungire a realului, chiar există în realitate.
            Cu totul specială este „Schiţă pentru viitor”, unde se întâmplă câteva fenomene scăpate din manual, cum ar fi acela al omeniei – de când e omenia un fenomen, chiar aşa? – lucru de la o vreme uitat la masa tratativelor despre a mai avea viitor. Iar schiţa se află pe măsura sincerităţii, a inocenţei şi a gândului bun.
            Cum de altfel tânărul autor spune: „Când voi fi mare, dar deocamdată sunt copil”, pare un motiv de speranţă, de încredere că ziua de mâine nu ar fi chiar utopică, mai avem de tras o seamă de nebunii ale vremilor, dar măcar ştim că merită.
            Aşadar, baftă, copilule care culegi simplele grozăvii şi le plăsmuieşti sensuri în regulă, astfel încât incredibila normalitate să devină posibilă!  

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, susține, într-o postare pe Facebook, că termenul „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga”, „cioară”, „cioroi” din engleza americană.
„Îmi amintesc de o întâmplare nostimă de acum câțiva ani, când un distins intelectual român mi s-a plâns că un italian a folosit, într-o conversație cu el, cuvântul ‘morbido’, adică ‘morbid’, fapt care i s-a părut profund jignitor. E drept că interlocutorul meu, ca mulți alți români, credea că știe italiană fără să fi învățat această limbă. Noroc că lucrurile s-au lămurit și întâmplarea a rămas benignă, fără urmări. Adjectivul ‘morbido’ din italiană se traduce în românește prin ‘moale’, ‘pufos>’, ‘lin’, ‘delicat’ și nu prin ‘morbid’, ‘bolnav’, ‘nesănătos’, ‘patologic’. În limba italiană, expresia ‘pelle morbida’, adică ‘piele delicată’, ‘piele fină’, ‘piele gracilă’, este una curentă și exprimă, adesea, un adevărat compliment făcut sexului frumos. Faptul acesta banal arată că limbile au felurite capcane și că există cuvinte de aceeași formă, dar cu înțeles diferit (omonime) și chiar cuvinte de aceeași origine (cu etimologie comună) și cu sensuri deosebite în limbi diferite”, a scris Ioan Aurel Pop pe rețeaua de socializare.

Iată că tânărul adolescent, Raul Alexandru Mitruți de la Școala Gimnazială I.L.Caragiale din Baia Mare își duce visul până la capăt. Cu o imaginație fantastică, scriitorul conturează personaje, peisaje și acțiuni care captează atenția cititorului.
În volumul bilingv român-englez “SCĂRILE IMAGINAȚIEI”, apărută la editura eCreator din Baia Mare, autorul cuprinde câteva povești demne de merit și, arătând că se poate mai mult, în volum cuprinde și două proze scurte, una dintre ele fiind “Schiță pentru viitor” cu care a câștigat premiul de excelență internațional la Olimpiada Mondială de poezie la secțiunea proză. Cu a doua proză, “Captivi pe munte”, câștigă premiul întâi la concursul fulger ASCIOR 2020.
Fiindcă își dorește să fie un autor complet, Raul Alexandru Mitruți își traduce singur creațiile, ba mai mult, grafica îi poartă semnătura.

    Revista teleormăneană, aflată în al patrulea an de existență, propune o vastă selecție literară, susținând, încă de la început, necesitatea culturii și importanța adoptării unei atitudini clare în aceste vremuri de restriște mondială. Astfel, Cristian Gabriel Moraru amintește, în Editorial, că „Setea de cultură este o nevoie ontologică a omului care-și depășește limitările și își disciplinează spiritul astfel încât să nu fie doar parte a creației, ci și un creator desăvârșit în templul libertății”, iar cultura în sine este „ un surâs al veșniciei în fața morții și a efemerului”. Atitudinea însoțește această nevoie de cultură, fiindcă „este important să facem disocierea între cultura de tip maimuță, nefolositoare, manelistică, diletantă, haotică, imitativă, servilă, care n-a creat niciodată capodopere fundamentale, și cultura de tip leu sau cultura leonină, definibilă prin ordine, cerebralitate, noblețe, putere de inovație și harismă, care a produs întotdeauna valori perene și creații emergente care ies precum stâncile din apa mării.”. Întrebarea din încheiere („Unde este turma de lei a zilelor noastre?”) îndeamnă cititorul să caute aceaste sclipiri de „inovație și harismă” (și) printre paginile revistei.

Cu bucurie semnalăm apariţia unui nou număr al revistei de cultură şi atitudine „Teleormanul cultural”, anul IV, nr. 5 (14), 15 octombrie 2020. Şi acest număr este consistent, variat, valoros prin materialele selectate cu grijă de către colectivul redacţional format din: redactor-șef: Cristian Gabriel Moraru; redactor-șef adjunct: Iulian Bitoleanu; secretar de redacție: Ioan Romeo Roșiianu; redactori: Nicolae Dina (Alexandria), Domnița Neaga, Victor Gabriel Osăceanu, Nicolae Sin (Roșiorii de Vede); redactori asociați: Mihai Merticaru (Piatra-Neamț), Emina Căpălnășan (Timișoara), Nelu Vasile (Turburea, Gorj); colaboratori: Daniela Achim Harabagiu (Alexandria), Liviu Surugiu (București), Dumitru Ciocan-Sin, Eugenia Dumitriu, Liviu Nanu, Ion Scarlat (Roșiorii de Vede), Tudor Matreșu (Turnu Măgurele).
Editorialul este semnat de către Cristian Gabriel Moraru şi se numeşte „Omul cultural”, din care citez următoarea idee: „...dacă este să vorbim în termeni animalieri, este important să facem disocierea între cultura de tip maimuţă, nefolositoare, manelistă, diletantă, haotică,  imitativă, servilă, care n-a creat niciodată capodopere fundamentale, şi cultura de tip leu sau cultura leonină, definibilă prin ordine, cerebralitate, nobleţe, putere de inovaţie şi harismă, care a produs întotdeauna valori perene şi creaţii emergente care ies precum stâncile din apa mării.”

           Calendarul popular cuprinde o mare omogenitate morfologică și funcțională a multor credințe, datini și obiceiuri despre natură și nu doar. Trecerea țăranului prin anotimpuri este de fapt o perioadă complexă, de încheieri vitale ale unor cicluri de existență, denumite printr-o zi anume ce se poate numi ,,cap”, adică un început sau ,,prag”, o trecere.
           În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sântandreiul, dar și Moș Andrei, Andrei de iarnă, fiind celebrată la data de 30 noiembrie. În calendarul ortodox, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sfântul Apostol Andrei cel Dintâi Chemat, Ocrotitorul României.   Sântandrei este o divinitate aparte geto-dacă, peste care creștinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei. Noaptea de Sântandrei (29 noiembrie spre 30 noiembrie) și ,,ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpenești și cu fermentarea vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase urme precreștine.”  În această noapte, ,,spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la hotare, răspântii de drumuri și prin alte locuri necurate, folosindu-se de limbile de meliță și coasele furate din gospodăriile oamenilor. Duelurile lor durează până la cântatul cocoșilor, când spațiul se purifică și strigoii se întorc la locul lor.”

Devastată de furtunile din 17 septembrie 2017, Biserica de lemn ”Sfântul Nicolae” din Costeni a intrat într-un amplu proces de reabilitare. Lucrările sunt cuprinse în cadrul proiectului  de intervenții de urgență finanțat prin Timbrul Monumentelor Istorice – sesiunea mai-iulie 2020. În această perioadă se execute lucrări de desfacere a zidăriei și săpătură, armare, cofrare si turnare beton, zidărie de epoca, desfacere pardoseli, umplutură, desfacere tălpi din lemn de stejar, eșafodaj, montare tălpi de stejar, liftare, hidroizolație.
Parohia Ortodoxă Română Costeni a beneficiat de sprijin de specialitate din partea Consiliului Județean Maramureș prin specialiștii Direcției Arhitect Șef atât pentru accesarea finanțării, cât și pentru implementarea proiectului de restaurare. Valoarea totală a proiectului este 260.000 lei, din care 200.000 lei finanțare de la Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, 40.000 lei alocaţi de Consiliul Județean Maramureș, în cadrul programului județean de acordare a sprijinului financiar pentru unitățile de cult pentru anul în curs, iar 20.000 lei din partea Parohiei Ortodoxe Române Costeni.

Marți, 17 noiembrie crt, la ora 17.00, la Muzeul Național de Artă al Moldovei (strada 31 august 1989, nr.115) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului  Idei politice și clivaje ideologice, de Igor Munteanu, cu o prefață de Cristian Pîrvulescu, apărut la Editura Cartier cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
Numărul de locuri este limitat. Doritorii rugăm să se înscrie pe mailul Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .
Sesiune de autografe.
Alături de Igor Munteanu, autorul volumului, vor participa:
Igor Boțan, director ADEPT
Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, AȘM
Martin Sieg , director Fundației Konrad Adenauer
Moderator: Em.Galaicu-Păun, redactor-șef al Editurii Cartier

Maramureșul este binecuvântat cu locuri frumoase și cu oameni ospitalieri. Turiștii care ajung aici sunt întâmpinați de gazde primitoare. Pentru a veni în sprijinul tuturor celor care ajung în acest colț de rai și care doresc să viziteze cât mai multe obiective turistice, Biroul de Informare Turistică din cadrul Consiliul Județean Maramureș a inițiat pașii necesari pentru o nouă rută turistică. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private.

Ruta cuprinde obiective precum Muzeul Județean de Etnografie şi Artă Populară Maramureș, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei sau Casa Memorială Elie Wiesel, dar și spații expoziționale mai puțin cunoscute, cum sunt Muzeul Etnografic și de Artă Populară, „Casa Lăpușeană” din Rogoz, Muzeul Born și Papp din Cavnic sau Muzeul Ţărăncii Române din Dragomireşti.